Şezătoare cu mărţişoare la U.N.E.S.C.O

0
24

La Sediul din Bucureşti al Comisiei Naţionale a României pentru U.N.E.S.C.O. a avut loc vernisajul expoziţiei personale de artă fotografică „Tradiţia Mărţişorului în Maramureş”, autor, artistul-fotograf, Tudorel Ilie din Baia Mare. În cadrul acestui vernisaj a fost organizată o şezătoare cu peste 30 de participanţi (elevi şi cadre didactice din şcoli şi licee din Bucureşti). În această şezătoare maramureşeană organizată în premieră la UNESCO au fost realizate mărţişoare tradiţionale confecţionate după un model arhaic din Maramureş, sub îndrumarea Mariei Marinca din satul Budeşti, Maramureş. Evenimentul a fost ocazionat de sărbătorirea Zilei de 1 martie 2020 în cadrul proiectului iniţiat de către UNESCO sub denumirea de „Mărţişor-Tradiţie şi Legendă”. Artistul fotograf Tudorel ILIE este partener în acest proiect de promovare a tradiţiilor populare româneşti înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial Intangibil UNESCO.

Mărţişorul în turneu prin ţară

Această expoziţie este o parte componentă a proiectului cultural fotografic „Zestrea Vie Românească” ce promovează cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional românesc, unele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial Ima­terial U.N.E.S.C.O. din România. Proiectul cultural al expoziţiei va parcurge toate regiunile istorice ale României ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume fiind expus în muzee şi alte centre culturale. Până în prezent, expoziţia a fost expusă în regiunile istorice Maramureş,Transilvania şi Muntenia (la sediul Comisiei Naţionale a României pentru U.N.E.S.C.O. din Bucureşti).
Obiectivul expoziţiei de artă fotografică „Tradiţia Mărţişorului în Maramureş”este să facă cunoscute publicului larg datinile şi obiceiurile din Ţara Maramureşului prin care locuitorii satelor sărbătoresc tradiţional renaşterea naturii şi venirea primăverii.

Tradiţia mărţişorului la Budeşti

La sfârşitul fiecărei ierni, din vremuri ime­moriale, pe la casele maramureşenilor de pe Va­lea Cosăului au loc „şezători pentru făcut de mărţişoare”. În satul Budeşti „coconii” (copiii) confecţionează cu dibăcie mărţişoare după un model străvechi moştenit din străbuni, sub atenta îndrumare a femeilor în floarea vârstei şi a bătrânelor. Astfel, „sezătoarea” rămâne o adevărată instituţie sătească prin care dăinuie atât acest model arhaic de mărţişor, cât şi practicile din Ţara Maramureşului care au loc din 1 martie şi apoi la începutul lunii martie, denumită popular „marţ” sau „mărţişor”.
Fotografiile din expoziţie surprind scene din „şezătoare” şi mai ales modul în care sunt confecţionate aceste „mărţişoare arhaice” în atmosfera unei camere tradiţionale din satul Budeşti, aşa cum era şi în vremea moşilor şi strămoşilor noştri. Mărţişorul din bătrâni este o amuletă arhaică ce are aspectul unui romb alb-roşu care reprezintă soarele sau faptul că purtătorul amuletei s-a împrietenit cu soarele. Mărţişorul în sine este chiar torsada, împletitura celor două fire, unul alb (reprezentând perioada rece care trece-iarna sau înţelepciunea bărbaţilor) şi unul roşu (reprezentând perioada caldă care vine-vara sau viaţa care renaşte-femeia). Acest şnur-talisman se poartă în satul Budeşti (judeţul Maramureş) singur (legat la încheietura mâinii stângi, legat la coarnele animalelor din gospodărie, le­gat la poartă sau la ferestrele caselor) sau împreună cu amuleta-soare (legate la piept la fete sau femei sau legate la „clop” (pălărie mică de paie) la feciori sau bărbaţi). Valoarea apotropaică magică a acestor mărţişoare se păstrează doar dacă sunt confecţionate cu dragoste şi se dăruiesc din dragoste, iar cei care le poartă au credinţă în puterea lor.

„Mărţişorul, un element identitar al poporului român”

Marea majoritate a specialiştilor consideră că tradiţia populară a mărţişorului dăinuie în timp din perioada pre-creştină. Aceste datini şi obiceiuri tradiţionale ma­ramureşene prezentate în expoziţie sunt doar o parte din practicile culturale asociate zilei de 1 martie din România. Ca o recunoaştere internaţională a valorii acestor tradiţii specifice pentru această zonă a lumii, U.N.E.S.C.O. a aprobat în sesiunea de la Jeju-2017 înscrierea acestora pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în urma candidaturii dosarului multinaţional (Cultural Practices Asso-ciated to the 1st of March-Romania, Bulgaria, North Macedonia, Republic of Moldova ).
„Trebuie să cunoaştem şi să apreciem valenţele simbolice ale tradiţiilor legate de mărţişor şi mai ales să redescoperim încărcătura spirituală cu care acestea au străbătut cu succes veacurile tocmai pentru că ciclurile de regenerare a naturii nu şi-au pierdut din actualitate. Mărţişorul este un element identitar al poporului român, dar este totodată şi o valoare universală”, spune artistul fotograf, Tudorel Ilie.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.