Gânduri de solidaritate

0
727

Corespondență specială din Italia
Coronavirusul dă lumea peste cap. Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de Coronavirus. A mai rămas puțin timp și boala provocată de acest virus va fi, probabil, greu de stăpânit în tote colțurile lumii. În aceste momente grele, nu pot să nu vă spun că românii din Italia se gândesc la ce va fi în România mai mult decât la soarta lor, pentru că aproape toți au acolo persoanele cele mai dragi, pentru care s-au sacrificat și pentru care s-ar mai sacrifica încă.
Cred că era normal ca fiecare dintre românii de aici, în prima fază a epidemiei, să se fi gândit să se apropie de casă. Puneți-vă în locul lor! Care dintre voi nu ați vrea, măcar la moarte, să fiți în România? Este o legătură invizibilă între român și pământul său pe care, probabil, multe alte popoare ale lumii nu o simt. Dar gândul acesta românii l-au avut întotdeauna, nu doar acum, când li se pare că moartea este mai aproape de ei. Vă asigur că niciun român de aici nu ar vrea să poarte boala în România, conștienți fiind cu toții de fragilitatea sistemului sanitar român în comparație cu sistemul sanitar italian. Majoritatea românilor din Italia pe care-i cunosc și care au o situație stabilă fac apeluri către toți românii să rămână în Italia, să nu se gândească să meargă acasă nici de Paște.
Și cu toate acestea, vă asigur că există situații extreme, de multe feluri. Vă amintesc doar unul, o femeie care a lucrat aici ca îngrijitoare la o bătrână, fără acte în regulă, și cum bătrâna a murit, ea nu mai are unde să stea. Ați vrea să fiți în locul ei? Mie situația ei mi-a sfâșiat sufletul. Și ca ea sunt, vă asigur, mii de alte cazuri de români care, rămași fără muncă și, prin urmare, fără salariu, știu că nu vor avea cu ce să-și plătească ratele la bancă pentru casa pe care au reușit cu greu să o cumpere, pentru chiria pe care o plătesc lunar, pentru taxe și pentru hrană, ca să nu mai vorbim de faptul că nu sunt puțini nici românii care nu aveau aici un acoperiș deasupra capului, nici în timpuri mai bune…
Ce-i de făcut cu ei? Unii vor fi salvați de unele măsuri pe care statul italian este pe cale să le ia, dar cine ar trebui să se îngrijească de ei în aceste momente? Vă spun doar că la începutul epidemiei, când au rămas italieni în China și nu aveau cum să vină acasă, statul italian a trimis avion special după ei. În ce mă privește, sunt sigură că statul român trebuie să se îngrijească de românii care au muncit pe brânci prin străinătate și au trimis bani acasă ca România să prospere, ca familiile lor să trăiască în condiții decente. Dacă sunt prea mulți cei care au nevoie să se întoarcă acasă în acest moment și statul se teme de consecințele întoarcerii lor pentru sănătatea poporului nostru, să se îngrijească de ei aici, să le ofere un acoperiș tuturor și hrană, dar să nu-i abandoneze în niciun caz.
În ce privește sănătatea, nu am niciun dubiu, se va ocupa statul italian, așa cum a făcut-o și până acum, îngrijind toți bolnavii, fără nicio distinc­ție de rasă, de naționalitate, de religie…și fără ca doctorii să pretindă ceva în schimb în plus față de salariul lor normal. Mai mult decât atât, ce-aș putea să vă spun? Să luați acest virus foarte în serios, să învățați din greșelile altora, nu pe pielea voastră, să respectați normele de igienă și de comportament pe care le sugerează lumea științifică, să vă rugați, conștienți fiind de faptul că suntem până la urmă cu toții în mâinile lui Dumnezeu, dar și să fiți buni și să vă iubiți, că poate chiar lipsa acestor lucrurile a provocat situația în care ne găsim.
Ultimul lucru pe care l-aș vrea pentru România, eu, dar și ceilalți români de aici sau din alte țări, sunt sigură că e să nu o vedem îngenuncheată în fața acestui virus necruțător, pentru că sufletul nostru e mai mult cu voi decât cu noi. Aveți grijă de voi, dragi români, și să auzim numai de bine!
Lucia Ileana POP, Roma, Italia

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.