Bani împrăștiați pe imașurile din Groși!

0
120

Pentru pășunile satelor din comuna Groși se bat mulți crescători de animale, care sînt direct interesați de aceste mari suprafețe de teren de lîngă localități, destinate de sute de ani pășunatului cu vacile și oile. Statul susține menținerea și întreținerea terenurilor agricole cu sume mari de bani, mai ales în zonele defavorizate natural și montane. Pentru pășuni, statul acordă sute de euro pe hectar și an, fonduri ce trebuie folosite obligatoriu la curățarea terenului și fertilizarea solului, astfel ca iarba să fie grasă, să existe adăpători, umbrare, iar pămîntul să fie desecat, scarificat, îmbunătățit funciar. Dar în realitate nu se întîmplă așa!

Acuzații și speranțe

Am fost chemați în satul Groși, să vedem cum arată izlazurile. Din anul 2007, subvențiile pentru pășunile comunale ajung, ni s-a spus, în mîinile unor oameni al căror interes nu este creșterea producției de masă verde, astfel ca ciurda satului să fie mai sătulă și să dea mai mult lapte, ci utilizarea fondurilor publice este dirijată spre alte scopuri, cu suspiciunea că foloasele ajung într-un fel sau altul în buzunarele celor care dețin statutul de administratori ai asociației sătești existente. De 13 ani, sume uriașe, în total de ordinul milioanelor de euro, au fost risipite, ne spun oamenii cu care am vorbit, și nici jumătate n-au fost îndreptate pentru îmbunătățirea pă­șunilor comunale.
An de an, administratorii profită de acești bani – cel puțin așa vorbește gura lumii, după care nu este bine să te iei, pînă cînd nu intervine o autoritate de control, care să constate că destinația banilor europeni a fost schimbată de la interesele agricole spre interese penale. Fermierii cu care am discutat au sesizat organele de poliție și anticorupție, susținînd că le-au fost falsificate semnăturile pe documentele de la APIA, prin care asociația încasează subvenția. Noi credem că DNA-ul și Poliția nu vor face nimic – în sensul legal -, așa cum nu au făcut nimic nici la Desești, unde procesele judecătorești nu se mai încheie și, de ani de zile, subvenția de 450.000 euro este pierdută sezon de sezon. Noi susținem ca reglarea exploatării pășunii să fie făcută de Consiliul Local și Primăria Comunei Groși, care este proprietarul și respectiv administratorul pășunilor sătești din unitatea administrativ teritorială, în urma dialogului social cu agricultorii locali.

Ședință cu fermierii curajoși

Un grup de cinci crescători de animale din Groși ne-au chemat să vedem situația de pe pă­șu­nile satului. Parcela Cărbunăreasa, de lîngă drumul național spre Tg. Lăpuș, loc pe care s-au aflat grajdurile fostei cooperative agricole de producție, este ocupată în bună parte de clădiri, terenul a fost înstrăinat, acolo s-au construit o clinică medicală și multe locuințe proprietate personală. Febra construcțiilor continuă, terenul fiind introdus în intravilan, deci consiliul local îi poate schimba destinația fără să ceară acordul Direcției Agricole Maramureș (Ministerului Agri­culturii și Dezvoltării Rurale). Crescătorii de animale spun că asaltul asupra pășunilor publice va continua, cererea de terenuri pentru construcție fiind mare – mulți băimăreni ar dori să-și ridice o casă la 2 km de municipiul reședință de județ, pe un teren concesionat, deci nu foarte scump. Pe pășunea Cărbunăreasa, a apărut și un depozit de piatră spartă, semn al disprețului față de destinația agricolă a acestui loc.
I-am întrebat pe cei cinci crescători de animale de ce nu se opun la scoaterea din circuitul agricol a pășunii. Ne-au răspuns că ei n-au fost de acord cu acest lucru, dar vocea nu le-a fost ascultată de consilierii locali, interesul pentru extinderea construcțiilor fiind mai mare decît cel pentru zootehnie. De ce nu ați atacat hotărîrea Consiliului Local Groși în instanța de contencios administrativ?… Am în­țeles în cele din urmă că fermierii nu sînt organizați profesional și că acum reprezintă o minoritate în sat. Ar urma să înființeze o asociație care să le apere interesele pe plan local. (Noi credem că cel mai bine ar fi să se înființeze camerele agricole, organizații de interes public, recunoscute prin lege.)

Împărțirea pășunii

Satul Groși mai are încă numeroși deținători de animale, avînd în vedere că vecina Baia Mare este o piață mare pentru produsele agricole: lapte, brînză, fructe, carne… Au apărut deja crescători mai mari, care au în grajd mai multe animale, unul crește 50 de vaci, altul 300 de oi, deci în locul țăranilor apar fermierii și procesul va continua pînă cînd în fiecare sat vor fi zece crescători de animale în loc de o sută, dacă nu cumva vremurile capitaliste se vor schimba sub presiunea altor realități și a nevoii de hrană ecologică. Deocamdată, interesul pentru pășunea comunală se menține ridicat.
Reamintim că tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană prevede obligația ca suprafața de pășuni și fînețe să nu scadă. Deci și comuna Groși are această obligație, să nu reducă pășunea comunală. Normele europene vizează interesul public de viitor, ca oamenii să crească animale, să bea lapte proaspăt, să consume carne proaspătă, iar cultura mare, legumicultorii și pomicultorii să aibă la îndemînă îngrășăminte naturale (gunoi de grajd) pentru fertilizarea solului.
Dacă utilizarea în co­mun a pășunii comunale (cea mai mare avere a satului) este dificil de realizat în condițiile legilor actuale – care permit abuzurile și deturnarea fondurilor publice -, mai există o posibilitate legală: ca pășunea să fie împărțită fermierilor din sat, cîte un hectar pentru fiecare unitate de vită mare (UVM) și ciurda satului să fie desființată. Soluția are însă și dezavantaje, ar urma ca fiecare să-și ducă animalele pe pășune și să le adapte (însă există o singură fîntînă). Dar nici în aceste condiții, dacă fiecare fermier ar încasa cota sa parte din subvenție, nu sîntem siguri că banii de la APIA ar fi folosiți pentru curățarea și întreținerea pășunii. Cunoaștem un sat, din comuna Satulung, aflat în această situație – nici un ban nu este utilizat pentru curățarea pășunii.

Și totuși, legea…

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Capitalismul, spre deosebire de Evul Mediu, promovează interesele private, iar pășunile comunale sînt rămășite ale modulul tradițional de exploatare a terenurilor agricole, în devălmășie (ciurda satului), bazat pe înțelegerea verbală dintre oameni. Este nevoie acum de legi scrise, contractuale, care să susțină utilizarea pășunii publice după principii clare, bazate pe numărul de animale deținute de agricultori. La ora aceasta, ne-au spus cei cinci fermieri, asociația din sat este condusă de oameni care nu cresc animale (n-au grajd), ceea ce este absurd – să fii șeful unor agricultori, iar tu să nu fii agricultor!
Iată numele celor 5 fermieri cu care am stat de vorbă – în cele din urmă, au acceptat să apară în ziar și să fie uniți în scopul lor de a clarifica situația: Ioan Bila, Mihai Zoicaș Ciocotișan, Claudiu Boltea, Gavril Ardusătan și Ioan Fărcaș. Ei vor să știe cum a fost cheltuită subvenția de 130.000 de lei în fiecare an!
Situația este cam aceeași și pe pășunea din Satu Nou de Jos, vecină cu a groșenilor, pe care au apărut tufe de doi metri și ferigă de un metru de înaltă. Primăria și Consiliul Lo­cal Groși, cu ajutorul specialiștilor de la instituțiile județene descentralizate ale Ministerului Agriculturii, pot clarifica situația pă­șunilor. Dar probleme sînt în tot județul (Desești, Satulung, Suciu de Sus etc.), nu doar aici!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.