Noroc cu vecinii

0
42

O viață de om am fost liniștit în privința vecinilor. Vorbesc de vecinii de la sat, care pun un gard simbolic între ei, că așa e datina, să nu se încurce generațiile care se perindă, în hotarul moștenit. Iar sufletul intră într-o armonie folositoare. Dacă extind conceptul de vecinătate, în viziunea diplomatului Iftene Pop, maramureșeanul care a deschis pârtie în domeniul relațiilor internaționale privind buna vecinătate, aici evident avem o altă abordare. Mai ales în această vreme pandemică. Autoritățile de la Bruxelles susțin că în actualele condiții de criză este nevoie urgentă de a pune în valoare cooperarea transfrontalieră. Dictată de considerentele economice și revigorarea piețelor mici și foarte mici. Apoi se ia în calcul și costul redus al transporturilor, care influențează, în bine, prețurile finale. Primul spațiu de cooperare post-pandemie se prefigurează a fi așa-zisa bulă baltică de călătorie. S-au făcut primii pași prin ridicarea restricțiilor impuse cetățenilor lituanieni, letoni și estoni, care călătoresc pe teritoriile celor trei țări.
Este prima inițiativă politică majoră, cu efecte economice, care are rolul de a uni forțe regionale. Un fel de prefață la formele de cooperare la care se gândește acum pentru diversificarea spațiilor în Europa. Analiștii politici susțin că nimic nu neagă principiile Tratatelor Uniunii Europene. Dimpotrivă, cred ei, activează o dimensiune de cooperare regională, având ca model inițiativa franco-germană. Un eșec înainte de Brexit. Unii consideră valoroasă ideea celor trei țări baltice. Fiind un prilej de a deschide mediul de afaceri și o rază de speranță oferită oamenilor pentru o viață normală. Cele trei țări stau bine cu efectele pandemiei. Președintele leton Eglis Letits susține că obiectivul fundamental al inițiativei este de a restabili normalitatea în Europa. Liderul leton propune o zonă mai mare a Europei de nord-vest la care ar adera Polonia, Lituania, Estonia, Letonia și Finlanda. O asemenea zonă ar fi interesantă pentru mai multă lume, deoarece după pandemie ar reconfigura piața muncii dar și piețele de desfacere.
O să vedem dacă proiectul baltic va reuși și mai ales cât de repede se vor înțelege oamenii politici. După cum se vede, discuția impune și o dimensiune politică, mai greu de rezolvat. Un vector coagulant ar fi pilda Finlandei, care a avansat mai multe proiecte de solidarizare. Printre care este și principiul bunei vecinătăți, formulat de diplomatul din Maramureș, principiu asumat și de Organizația Națiunilor Unite. Firesc, m-am întrebat cu cine se învecinează România și care ar fi vecinii care ar agrea o formulă de cooperare economică cu garanție politică. Mi-a atras atenția opinia reprezentantului Comisiei Europene în Lituania: „Să nu rămânem blocați în relevanta problemă a lingurițelor de împărtășanie, singura dilemă care domină România pentru ieșirea din criză și intrarea în noua normalitate. Ce s-ar întâmpla dacă ar exista un asemenea plan de criză venit din partea Bucureștiului? Care sunt țările vecine și prietene cu care vă imaginați că s-ar putea contura un asemenea proiect regional?”
Ca la ora de geografie, mă întreb retoric: care sunt vecinii țării noastre? Răspund: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova sau Federația Rusă și Turcia, ca țări majore la Marea Neagră. Care dintre ele ar accepta acum o discuție, sau invocarea unei sugestii îndepărtate de proiect, precum cel imaginat acum de Țările Baltice? Cu percepția unui spațiu european de sud-est, cu profil economic și politic, dar și o investiție de securitate în contextul NATO. La o asemenea întrebare poate răspunde cel mai bine diplomația românească, întrucât are la îndemână informații reale. Ea, diplomația, ar putea spune: noroc cu vecinii! Dacă aș pune în circulație date din realitatea bunei noastre vecinătăți, ilustrată de folclorul informațiilor care ajung la noi, mă tem că aș greși. Ideea letonului are un precedent. Este vorba despre Grupul de la Vișegrad, format din Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, ca o uniune de state pentru aderarea la Uniunea Europeană.
România a ratat aderarea din cauza evenimentelor din 1990 – mineriade, conflict interetnic la Târgu Mureș. Refuzul a fost comunicat direct de Ion Iliescu. E adevărat că grupul are și un principiu istoric. Citesc că se prefigurează o extensie în zona Balcanilor de vest, fiind vizate Bulgaria și Grecia. După știința noastră, România ar rămâne cam izolată. Noroc cu vecinul Marea Neagră. Dar nici acolo nu avem liniștea asigurată. Mai nou, Rusia este foarte interesată de România. Apoi mă întreb dacă la noi ar exista un consens politic pe această temă. Eu mă mângâi cu vecinii mei din sat.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.