Pandemii în istorie

0
24

Mă conving din ce în ce mai mult că generațiile cuprinse de această pandemie – Covid 19 – cred că pacostea este sortită numai lor. Adică numai nouă. De aceea frica, panica, amenințarea bolii ni se par grija cea mare a noastră. Din ce în ce mai mult mă îndepărtez de teoria virusului din laborator, dar nu vă luați după mine, după ce am răsfoit cărți de istorie unde sunt încrustate, cred, grave pandemii. Consemnând câteva episoade tragice din vremurile morții nevăzute, ne vom aduce aminte de zicala: nimic nu este nou sub soare. Asta ne face să suportăm mai ușor povara istoriei. Binecuvântata civilizație – vorba poetului Ion Iuga – a oferit și un mediu adecvat răspândirii bolilor infecțioase.
Cred că virusul a apărut deodată cu iadul. Diavolii, stilați în facerea răului, aveau nopțile scurte pentru a lucra intens la ruina binelui în lume. Cele mai vechi pandemii au dispărut de la sine, după ce și-au luat recolta de victime. Între timp, progresul medicinei, spălarea pe față și pe mâini a omenirii au reușit să oprească lucrările nevăzutului diavol. Mă bazez pe informația din cărți. Prima pandemie scrisă în istorie a fost cauzată de Yersinia pestis, o bacterie care provoacă ciuma, o boală contagioasă care a făcut ravagii. Aproape nu ne vine a crede. Ciuma lui Iustinian a ajuns la Constantinopol în anul 541. Bacteria a fost adusă peste Marea Mediterană din Egipt, de vasele care aduceau cereale în capitala imperiului. Ciuma a decimat Constantinopolul și s-a răspândit rapid în Europa, Asia, Africa de Nord și Arabia, ucigând peste 50 de milioane de oameni, după cum au estimat istoricii contemporani, citînd documentele epocii.
Ne dăm seama că numărul morților nu a fost numărat, ca astăzi, la televizor, mânuitorii de calcule și logică estimează că Ciuma lui Iustinian a ucis aproape jumătate din populația planetei de la acea dată. Se înțelege că nu împăratul Bizanțului a provocat ciuma, ci pandemia s-a întâmplat în timpul domniei lui. Apoi a venit moartea nea­gră, provocată de aceeași bacterie, și a lovit Europa în anul 1347. Boala a ajuns în portul Messina din Sicilia, fiind adusă de o corabie genoveză, din orașul Caffa, o colonie din Crimeea. De aici molima s-a răspândit fulgerător în toată Europa. În numai patru ani, o treime din populația continentului a fost ucisă. Oamenii nu știau cu se transmite această boală, dar au înțeles că se ia de la unul la altul. Autoritățile din orașul Ragusa – astăzi Dubrovnik – au încercat practica izolării persoanelor. Primii au fost marinarii care soseau în port pe o perioadă de 40 de zile (quarantino) aceasta fiind originea carantinei.
Această metodă, care se practică și astăzi, a contribuit la oprirea asaltului ciumei asupra Europei din vremea aceea. Ultima mare epidemie de ciumă care a lovit Anglia a avut loc în anul 1666. Molima a împânzit continentul, așa că englezii au impus carantină pentru marinarii care veneau din porturile îndepărtate. Epidemia a omorât atunci un sfert din populația Londrei. Aristocrații au fugit din oraș. Autoritățile londoneze au încercat să afle originea molimei. Bănuiau că animalele sunt purtătoare de virus. Așa că au ucis toți câinii și toate pisicile. Ulterior, s-a dovedit a fi o greșeală, având în vedere că ciuma se răspândea prin intermediul șobolanilor, iar câinii și pisicile puteau ține sub control rozătoarele. Încă de pe atunci au fost luate măsuri inspirate. Au fost interzise evenimentele publice, iar bolnavii au fost izolați la domiciliu. Prima pandemie de holeră a început în anul 1817, în regiunea indiană Bengal. Boala s-a răspândit cu mare viteză pe toată planeta.
Molima este provocată de o bacterie care afectează intestinul subțire. Atunci se știa că bacteria se răspândește prin apă sau alimente contaminate cu fecale. Metoda a fost descoperită de un medic englez, care a identificat că epidemia venea de la o fântână publică. S-a închis fântâna și s-a oprit epidemia.
S-a dovedit că practicarea unor politici publice în domeniul sanitar a fost de bun augur. Canalizarea modernă, accesul la apă potabilă, igiena publică au alungat molima din țările dezvoltate. Ea mai face ravagii prin țările sărace. O stavilă în propagarea bolii a fost inventarea vaccinării. Despre ravagiile gripei spaniole de la sfârșitul Primului Război Mondial am scris la această rubrică. De unde se vede că au fost crunte pandemii în istorie. Noi avem de învins Covid 19. Avem alte condiții, alte mijloace. Dar cei mai apropiați doctori suntem noi. Noi pe seama noastră.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.