Sfânta Liturghie Arhierească la Paraclisul Episcopal din Baia Mare

0
21

Joi, 21 mai 2020, praznicul Sfinţilor Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Paraclisul Episcopal de la Centrul Eparhial din Baia Mare, în fruntea unui sobor alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi mare eclesiarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Adrian Morar, referent în cadrul sectorului social-filantropic şi misionar, Arhid. Teodosie Bud, consilier economic, şi Arhid. Ionuţ Todorca, secretar eparhial.

La strană au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Diac. Lucian Burnar, de la Secretariat, şi teologul Onuţ Păcurar, responsabilul magazinului bisericesc.

În timpul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a înălţat rugăciuni de pomenire pentru Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la trecerea sa în lumea drepţilor.

Întreaga Sfântă Liturghie a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a Episcopiei.

Cuvântul de învăţătură

Un cuprinzător cuvânt de învăţătură a adresat credincioşilor Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, în care le-a vorbit despre cei doi Mari Sfinţi care sunt prăznuiţi azi, Împăratul Constatin şi Mama Sa Elena.

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena li se potriveşte numele cu destinul pe care Dumnezeu a hotărât să-l aibă în viaţa Bisericii lui Hristos, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Sfânta Împărăteasă Elena a fost abandonată de soţul ei, care, la îndemnul lui Diocleţian, şi-a abandonat soţia, iar Sfânta Împărăteasă Elena a abandonat viaţa publică şi şi-a închinat restul vieţii ei creşterii Sfântului Constantin, fără, poate, să gândească ce dar va fi pentru Biserica lui Histos şi pentru creştinii mult prigoniţi până la el. Diocleţian a fost ultimul împărat, iar persecuţiile lui au fost cele mai cumplite: bisericile au fost închise, comunităţile şi creştinii deposedaţi de bunuri, obiectele sacre au fost incinerate şi toate locurile sfinte profanate de către păgâni. Societatea se pare că vrea să se întoarcă din nou la vremuri de păgânătate.”

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a făcut, apoi, o comparaţie cu Regina-Mamă Elena a României, care, după ce a fost părăsită de Regele Carol I, l-a crescut pe Regele Mihai încă de copil într-o credinţă ortodoxă adevărată, ea fiind de origine greacă, iar Mihai I al României devenind un credincios şi iubitor al Bisericii lui Hristos:

„Sfânta Împărăteasă Elena şi-a crescut fiul în principiile vieţii creştine şi în credinţa în Dumnezeu. Ea însăşi era creştină. Împăratul Constantin nu era botezat şi s-a botezat doar la maturitate, dar l-a crescut în principiile vieţii creştine, în moralitate şi credinţa în Dumnezeu. Parcă seamănă tabloul mamă-fiu Elena-Constantin cu Regina-Mamă a României, care a fost abandonată de regele Carol II pentru o femeie mai lumească. Regina-Mamă a României, tot de origine greacă, l-a crescut pe regele Mihai aşa cum l-aţi văzut şi cum l-am cunoscut noi doar la sfârşitul vieţii. Ce-a spus regele? Educatorul meu principal a fost mama mea şi cartea mea de căpătâi a fost Sfânta Scriptură şi instituţia pe care am iubit-o cel mai mult n-a fost regalitatea, ci a fost Biserica. Aceasta este mama adevărată. Iar Regina-Mamă a României, Elena, îşi ducea copilul de mână pe Dealul Patriarhiei, la Catedrala Patriarhală de astăzi, şi acolo stăteau în stranele rânduite pentru capetele încoronate. Şi ea şi Principele Mihai se spovedeau şi se împărtăşeau din acelaşi potir, cu aceeaşi linguriţă. N-a făcut diferenţă Patriarhul Miron Cristea sau slujitorii de la Catedrala Patriahiei între Regină şi Principe şi restul poporului, pentru că ei înşişi nu au făcut şi nu au cerut să îi împărtăşească preferenţial sau să-şi aducă o linguriţăde aur sau de argint de acasă cu care să-i împărtăşească. Vedeţi, asta face diferenţa între familia regală, între educaţia pe care a primit-o Regele Mihai şi respectul pe care l-a avut din copilăria lui până la 96 de ani faţă de Sfânta Biserică, credinţa puternică în Dumnezeu şi în rânduielile şi tradiţiile poporului român ortodox şi educaţia pe care o au copiii neamului nostru de astăzi, care derapează şi care îşi judecă şi îşi osândesc părinţii că se împărtăşesc din acelaşi potir, cu aceeaşi linguriţă cu trupul şi sângele Domnului. Educaţia şi respectul fac diferenţa. Niciodată nu se pomeneşte în viaţa Regelui şi a Reginei-Mamă că ar fi făcut diferenţă între ei şi poporul lui Dumnezeu. Erau în Biserică egali. Respectau toate rânduielile şi tradiţiile neamului nostru românesc, iar Regele Mihai este primul rege născut pe pământ românesc, botezat ortodox şi care a crescut în Biserica Ortodoxă şi sub oblăduirea mamei lui, o creştină profundă, o creştină înţeleaptă practicantă. Aşa a fost mama Împăratului Constantin. Am dorit să fac această comparaţie, pentru că istoria, uneori, se repetă şi Dumnezeu, din când în când, hotărăşte ca să se mai nască câte o mamă sfântă, care va aduce şi ea pe lume copii aleşi, binecuvântaţi şi cu viaţă de sfinţenie sau chiar sfinţi. Sfânta Împărăteasă Elena şi-a crescut copilul în credinţă, până la maturitate. L-a pregătit, l-a educat în familie, l-a purtat şi la şcoli şi, la maturitate, Constantin a devenit un lider important al lumii creştine. Pentru că Dumnezeu a hotărât ca acest copil, crescut în credinţă, în principii morale, cu respect faţă de legea lui Dumnezeu şi faţă de credinţa creştinilor şi faţă de Biserica lui Hristos, să ajungă un mare împărat, Constantin, primul împărat creştin, după trei secole de prigoană. Creştinii se rugau în catacombe, erau marginalizaţi şi izolaţi în vremea aceea cumplită. Erau urmăriţi şi ucişi, prigoniţi şi martirizaţi. Şi Dumnezeu a voit ca Împăratul Constantin, acest fiu, crescut în legea sfântă, creştinească, de o mamă binecuvântată, să preia frâiele Împeriului Roman.”

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a subliniat, în continuare, reformele aduse de Sfântul Împărat Constantin în viaţa Bisericii şi pentru întreaga lume, unele fiind actuale şi în ziua de azi.

„După ce a eliberat Roma de ultimul împărat păgân persecutor, în anul 313, a dat un Edict, la Milano, prin care, pentru prima dată creştinii puteau să iasă din catacombe la suprafaţă şi să se roage, să-şi manifeste cultul. N-a devenit religie de stat creştinismul, dar i-a dat libertate prin acest Edict. Odată cu libertatea pe care a dat-o creştinilor, le-a dăruit şi libertate episcopilor, care erau în închisori. Toţi s-au întors din locurile de prigoană la eparhiile lor şi slujitorii la bisericile lor. Le-au dat locurile unde se făceau judecăţile ca să le transforme în biserici. Foarte multe decrete imperiale a dat, prin care a statornicit mai multe lucruri. A dat episcopilor dreptul să judece procesele celor care nu doreau să se înfăţişeze în faţa tribunalelor păgâne, pentru că erau creştini. A statornicit ziua duminicii ca zi de odihnă. A dat drept episcopilor ca, prin înţelepciunea lor şi felul lor de a gândi şi de a se raporta la omeni, să graţieze pe cei închişi pe nedrept. A redat proprietăţile Bisericii, care a fost deposedată de bunuri. A abrogat pedeapsa cu moartea prin răstignire, prin zdrobirea fluierelor picioarelor şi prin stigmatizare cu fierul roşu. De la el avem duminica fixată ca zi de odihnă şi o are toată omenirea. Este o rânduială creştină, pe care creştinii o ţineau de la Învierea Domnului, dar el a hotărât ca duminica să fie ţinută înclusiv de păgâni. Nu i-a fost uşor, că păgânii erau numeroşi, dar l-a ajutat Hristos, pentru că făcea lucruri pentru umanitatea întreagă. De la el avem fixată data Sinodului I Ecumenic, din anul 325, pe care l-a convocat la Niceea, cu participarea a 318 Sfinţi Părinţi, nu doar episcopi, ci şi monahi, preoţi, diaconi. Când i-a văzut Împăratul Constantin venind din toate părţile Imperiului pe mărturisitorii lui Hristos, unul fără o mână, altul fără ureche, altul fără nas, altul fără un ochi, altul fără un picior, toţi ciuntiţi şi măcelăriţi de păgâni şi de prigonitori, când i-a văzut, i-a îmbrăţişat şi i-a sărutat pe toţi. A pezidat începutul Sinodului şi în cuvântarea lui a zis aşa: ceea ce veţi hotărî voi în Sinodul Sfânt şi Mare, cu majoritatea, de voturi aşa va fi. Aşa voi gândi şi eu cum veţi gândi voi. Pentru că ştiu că voi sunteţi inspiraţi de Duhul Sfânt, iubitorilor şi mărturisitorilor ai lui Hristos. Nu puteţi gândi greşit, voi care purtaţi pe trupurile voastre aceste semne ale mărturisirii adevărului. Voi nu puteţi greşi. Şi aşa s-a întâmplat că la acest Sfânt Sinod s-a statornicit învăţătura că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, de o Fiinţă cu Tatăl. Atunci s-au alcătuit primele şapte articole ale Simbolului Credinţei.”

***

Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, din încredinţarea Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea „Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena” Budeşti, Protopopiatul Sighet, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte Pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, Protos. Mihail Bud, stareţul Sfântului locaş, Pr. Mircea Conţ, paroh în Culcea, Pprotopopiatul Baia Mare, alţi preoţi invitaţi.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinşitul Părinte Timotei Sătmăreanul a vorbit credincioşilor despre Sfinţii Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena, despre edictul de la Milano, prin care s-a dat libertate de slujire creştinilor, despre lucrurile statornicite în biserică şi viaţa societăţii de primul împărat creştin Constantin, despre bisericile ridicate de cei doi împăraţi, despre descoperirea de către Împărăteasa Elena a lemnului Sfintei Cruci pe care a fost Răstignit Mântuitorul.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.