TRIANON, TRIANON!

0
61

Despre ziua de astăzi, 4 iunie, când se împlinesc fix o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, am scris câteva editoriale, ca o prefață lămuritoare la acest eveniment. Cei trei istorici, prezenți în texte, unul american, altul român și, nu cel din urmă, al treilea, maghiar, au conturat, din punctul lor de vedere, semnificația Tratatului. Închei acest miniserial publicistic cu prezentarea unei apariții editoriale recente. Editura „Școala Ardeleană,” din Cluj-Napoca (director Vasile George Dâncu), continuă Seria Centenar, cu un nou volum, publicat în colecția Istoria contemporană: „TRIANON, TRIANON. Un secol de mitologie politică revizionistă”, 2020 (coordonatori Vasile Pușcaș și Ionel N. Sava). Volum apărut sub îngrijirea Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „George Bariţiu” şi Fundaţia „Transilvania Leaders”.
Vasile Pușcaș, profesor universitar, diplomat și om politic. Autor a numeroase cărți, de numele lui se leagă negocierile aderării României la Uniunea Europeană. Ionel N. Sava, conferențiar universitar, specializat în sociologie, relații internaționale și studii de securitate. Cartea s-a născut datorită interesului sporit din partea studenților, dar și a opiniei publice în general, care au receptat subiectul și era nevoie de lămuriri competente despre Tratatul de la Trianon. Era necesară o abordare riguroasă, care să conțină opinii istoriografice, ori ale științelor sociale, care să ofere sprijin pentru gândirea rațională. Volumul propune analize susținute de experți, istorici, sociologi, specialiști în drept și științe politice și relații internaționale, pentru a contura o viziune interdisciplinară care să pună în acord discursul politic, cunoașterea și înțelegerea fenomenului atât de aprig comentat.
Cartea era necesară pentru receptarea mai liniștită, mai echilibrată a Trianonului, care a fost, și mai este, tensionat de intensificarea discursului politic populist, naționalist, xenofob, proliferat în spațiul public european. Reamintim că pentru România, semnarea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920) a însemnat recunoașterea internațională a fruntariilor postbelice, în cea mai mare parte, o consecință a aplicării principiului autodeterminării naționale, cel care a fost considerat principalul pilon al Doctrinei Păcii. (V. Pușcaș).
Cuprinsul acestui volum-document este elocvent pentru formarea unei păreri venite din partea unor autori care folosesc, pentru a convinge, dovada și argumentul. Aflăm despre ideea de națiune și formarea statelor naționale, înainte de Primul Război Mondial. Istoricul Jules Michelet descrie procesul de formare a unui popor până devine ca o persoană cu suflet aparte. „Persoana este un lucru sfânt. Crima de a viola personalitatea națională devine cea mai mare dintre crime,” spune istoricul francez. Ni se amintește rolul factorului diplomatic și al celui militar în înfăptuirea și recunoașterea internațională a Unirii românilor. Acțiunile armatei române după 1 Decembrie 1918, până în aprilie 1919, precum și problema frontierei de vest a României sunt analizate detașat, dar cu minuție.
Este analizat și interesul opiniei publice, din statele europene, față de tratatele de pace de la Paris, în primul deceniu interbelic. Evocând principiul naționalităților la Tratatul de la Trianon, se accentuează că pe lângă un document istoric, el are, în primul rând, un caracter juridic, fiind un act juridic. Pentru cei interesați, în volum este publicat și conținutul Tratatului. Sunt prezentate și avatarurile recuperării patrimoniului arhivistic din teritoriile unite cu România. Care ajută la rescrierea istoriei unei Transilvanii cu caracter politic bine determinat și distinct instuțional. Este prezentat și Sfântul Scaun și dezavuarea doctrinei Coroanei maghiare în contextul Tratatului.
Trianonul a devenit repede un mit. Despre mitologia politică revizionistă, în abordări tradiționale și recente, se ocupă acest volum de referință. Care sunt perspectivele asupra Tratatului, de la Matyas Rakosi, la Viktor Orban? Fără îndoială că destrămarea Imperiului Austro-Ungar a produs o traumă în rîndul națiunii maghiare, iar revizionismul a provocat traume națiunilor vecine. Un consum ridicat de mitologie istorică poate să dăuneze sănătății națiunilor, scriu autorii. Mai aflăm care este dilema europeană a Ungariei după un veac de la Tratat. Volumul se încheie cu un studiu sociologic de actualitate despre regimul lui Viktor Orban și paralelismul etnic în Transilvania.
Profesorul Pușcaș, în postfață, pledează pentru reașezarea echilibrată a relațiilor dintre cele două țări și popoare. Să ascultăm glasul savantului David Prodan, care spunea: „Nu e mai înțelept să ne împăcăm cu verdictul istoriei și să ne înțelegem?” Din respect pentru truda științifică a autorilor le amintesc numele: Vasile Pușcaș, Gabriel-Virgil Rusu, Dumitru Preda, Tudor Salanțiu, Vasile Vesa, Mariana-Narcisa Radu, Codruța-Ștefania Jucan-Popovici, Veronica Turcuș, Șerban Turcuș, Florin Abraham, Ionel N. Sava, Vasile Sebastian Dâncu.
Un volum admirabil, de la conținut la aspectul grafic!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.