Hram și Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Bârsana

1
142

Mănăstirea Bârsana își înalță către cer turlele voievodale, asemenea unor cântări de slavă. E dimineață, 30 iunie 2020, ziua hramului mănăstirii, Soborul Sfinților Doisprezece Apostoli. Cu toate că e devreme, sosesc procesiunile. Privind de sus, de pe platoul înalt al Stăreției, ai impresia că toate văile Maramureșului se revarsă pe poarta mănăstirii, în torente de cămeși albe și de suflete curate. Mănăstirea Bârsana – locul în care văile curg în sus.

De la Casa Episcopului, cei doi ierarhi coboară pe aleile vii, răsfirate parcă organic în curtea verde a mănăstirii. Într-o cuprindere de ochi, Maramureșul ți se înfățișează cu toată naturalețea sa revelatoare.

În Altarul de vară începe Sfânta Liturghie. Binecuvântarea este dată de părintele arhimandrit Macarie Motogna, starețul unei alte citadele a ortodoxiei românești – Rohia. În soborul pe măsură, părintele arhimandrit Teofil Pop, starețul Mănăstirii Moisei, părintele Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, părintele Marcel Oprișan, parohul localității, și alți vrednici preoți și diaconi. Asistându-i de-aproape, cu multă atenție și grijă, într-o continuă solicitudine, maica Filofteia, stareța mănăstirii. Între credincioși, doamna deputat Viorica Cherecheș, domnul Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș, domnul Doru Dăncuș, vicepreședinte al Consiliului Județean, și domnul Teodor Ștefanca, primarul comunei Bârsana, îmbrăcat în voievodalele straie maramureșene, cu frumoasa lui familie, în larga familie a comunității. Ploaia (de vară) și Soarele alternează; amândoi vor să participe, cumva, la înălțătoarea slujbă. Peste capetele sutelor de credincioși se unduiesc, lin, psalmodierile Grupului „Theologos” al Catedralei Episcopale și, la momentul pricesnei, vocea ca un har a doamnei Ioana Botiș.

Pășind în superbul amvon cu sculpturi în lemn, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul vorbește soborului și poporului despre un alt sobor, din cer. Cei Doisprezece Apostoli, ca niște candele aprinse, luminează cerul Bisericii. Ei au luat lumină din lumina Mântuitorului Iisus Hristos, Învățătorul lor. De aceea, sărbătoarea de astăzi este încărcată de lumină, lumină binecuvântată din binecuvântarea lui Dumnezeu. Memoria liturgică și duhovnicească a acestei zile se împletește cu îndemnul paulin de a lua aminte la exemplul înaintașilor. Iar Sfinții Apostoli, prin excelență, constituie un model de urmat. Pentru că au pus mai presus de toate grija pentru mântuirea sufletului. Întrebarea pe care ei o adresează Mântuitorului, în contextul dialogului cu tânărul bogat – „Cine poate să se mântuiască?” – este și trebuie să fie, în permanență, întrebarea noastră, a tuturor. Iar pentru noi, românii, exemplul Sfinților Apostoli trebuie să fie cu atât mai relevant cu cât de la ei am moștenit credința, prin Sfântul Apostol Andrei. Poporul român este un popor născut creștin, de origine apostolică.

Cu glas de lacrimi, Preasfințitul Părinte Iustin al Maramureșului și Sătmarului vorbește despre mănăstirea apărută din nimic, ca din pământ; ca o minune. Ea este răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile vechilor călugări și ale credincioșilor, care au rezistat prin credință, prin grai, prin tradiție în fața milenarelor vitregii ale istoriei. Toate cele patruzeci de mănăstiri și schituri ale Episcopiei – adevărate cetăți ale credinței – sunt răspunsuri și daruri ale lui Dumnezeu pentru statornicii credincioși din acest colț de țară – și nu numai. Când, în urmă cu aproape trei decenii, Înaltpreasfințitul Iustinian a așezat piatra de temelie a noii construcții, în vechea vatră monahală, a fost cu adevărat inspirat de Dumnezeu să îi aleagă ca ocrotitori pe Cei Doisprezece Apostoli. Pentru că toți episcopii din Maramureș au fost veritabili bărbați apostolici, dreptcredincioși și mărturisitori. Ulterior, extraordinara determinare a maicii starețe Filofteia și viziunea integratoare a domnului arhitect, de mare talent, Dorel Cordoș, au creat aici, la Bârsana, un adevărat sat maramureșean ancestral, voievodal, mărturie pentru timpurile viitoare a modului în care încă mai arată un astfel de sat: un sat cu biserica în centru, regină; un sat în care familia și școala – ceilalți stâlpi ai societății autentice – își au locul lor binecuvântat. Dacă România va dori și va încerca să revină la normalitate, inspirația poate veni din Maramureș.

Undeva, în cer, în soborul liturgic al Sfinților Apostoli, Sfântul Iosif Mărturisitorul și Gavril de Bârsana surâd fericiți, în ziua de hram a mănăstirii lor de suflet.

B. Roatiş

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.