Interesul pentru locale

0
36

Se va lămuri la urne, în ziua alegerilor, din septembrie. Din cauza pandemiei este posibil ca prezența la vot să fie mai redusă, ca de obicei. Oricum, absenteismul și eșecul previzibil al localelor nu ar trebui pus pe seama crizei sanitare. Politizarea administrației locale a diminuat interesul electoratului pentru alegeri. Prin intermediul aleșilor locali, clanurile politice centrale vor să-și extindă sferele de influență în teritoriu și vizează parlamentarele. Localele se învîrt într-un cerc vicios, plin de contradicții, paradoxuri și ciudățenii. Care lasă impresia că aleșii locali nu lucrează cum ar trebui în interesul cetățenilor și comunităților. Orice încercare de a evada, spre normalitate, pare să fie sortită eșecului. În cazul primarilor, alegătorii votează persoane, nu partidul din care fac parte candidații. Mulți primari din regimul trecut au primărit ani buni și în democrație, alegătorii nefiind interesați de trecutul lor comunist. Dacă electoratul nu ține seamă de politică și votează după criterii numai de el știute, normal ar fi ca aspiranții la funcții publice locale să candideze ca independenți. Nu cred că aleșii locali au motiv să fie fascinați de ideologia partidelor aflate pe scena politică. În administrația locală, prioritate au banii, nu ideologia partidelor. Cu mici excepții, resursele financiare proprii, ale primăriilor sînt limitate, iar primarii, ca să facă ceva pentru comunitate, au nevoie de bani. Aceștia vin de la guvernul partidului aflat la putere – via C. județene, sau prin accesarea fondurilor europene. Prin urmare aleșii locali sînt condamnați la „autoflagelarea” politică și în funcție de ce se întîmplă „SUS” își schimbă din mers culoarea politică. Deși traseismul este detestabil și încalcă fidelitatea partinică a devenit un rău necesar. În contextul actual, fără sprijinul unui partid, independenții au puține șanse să primărească, iar cei care apelează la alianțe și coaliții fac politică mascată, mimează independența și manipulează electoratul. Dacă candidații la primărit, în general sînt cunoscuți, marile ciudățenii se află în rîndul persoanelor care vor să consilieze, devenite ad-hoc politicieni de speță locală. Pentru ei ideologia partidului se reduce la indemnizația lunară, o sumă de bani deloc neglijabilă. Despre aportul lor constructiv la rezolvarea problemelor comunității, avem puține informații. Nici statutul profesional al candidaților dornici de consiliat nu este clar. Modul de acces în consiliile locale reduce interesul electoratului pentru alegeri. Votați pe liste de partid, au norocul să prindă funcție numai cei plasați pe locuri eligibile. Cum în politică, obrazul subțire cu bani oferiți partidului se ține, nu de puține ori consilieri ajung persoane anonime și obscure, infiltrate în consilii ca să facă opoziție cu un scop în sine. Alegerea uninominală a consilierilor, dar mai ales descentralizarea și reorganizarea administrativ-teritorială a țării ar elimina multe anomalii din administrația locală. La demolarea interesului pentru locale, o parte din vină revine și electoratului, nepăsător, ultraconservator, ușor de manipulat. Mulți dintre actualii primari, care mai vreau un mandat, în campania electorală defilează cu aceleași proiecte nefinalizate, scoase de la naftalină în mai multe legislaturi. Că au făcut ceva pentru comunitate nu este motiv de a fi realeși la nesfîrșit. Marile sau micile realizări sînt făcute cu bani publici, nu din propriul buzunar. Cu riscul de a stîrni supărări, în zona mea de obîrșie, primăritul a devenit o profesie, pe alocuri moștenită ereditar. În ziua alegerilor, actualii primari pot să doarmă liniștiți și seara, după numărarea voturilor se vor trezi în brațe cu încă un mandat. O astfel de atitudine aruncă localele în derizoriu, le transformă în evenimente formale ce consumă bani publici pe degeaba. După atîtea observații, în septembrie mă voi duce sau nu la vot? Indiferent de domiciliu, decizia depinde de două promisiuni așteptate de la actualii primari. După patru ani de primărit au obligația să spună ce au făcut concret în folosul comunităților și la o adică cine anume le-a zădărnicit bunele intenții și promisiunile făcute în campania electorală. Iar dacă puținii bani din bugetele sărace ale primăriilor, vor fi orientați spre interesele cetățenilor, nu a celor personale sau de grup, este posibil ca interesul pentru locale să nu moară. Altminteri, democrația nu face două parale.
Prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.