Tîrgurile de animale rămîn închise

0
33

Statul a reușit să îi dezvețe pe țărani de tîrguri, invocînd bolile transmisibile: pesta aviară la găini, pesta africană la porci, SIDA la cai… Agricultura țărănească scade, de vreme ce autoritățile actuale nu-și respectă obligația constituțională să asigure piețe pentru produsele agricole. În aceste condiții, au de cîștigat intermediarii (fermierii de „colectare” și abatoarele), care cumpără animale vii de la țărani, le țin o lună în așa-zisa carantină și apoi le trimit vii la export sau le taie în abator.
Închiderea tîrgurilor este o măsură abuzivă, luată intenționat de guvern pentru a elimina (ei zic „reduce”) animalele din gospodăriile țăranilor („exploatații nonprofesionale”). De aceea, nu se mai fac statistici oficiale și comparații între agricultura țără­neas­că și cea de fermă. Statul nu mai anunță cîte vaci cresc în fermele comerciale și cîte sînt în grajdurile țăranilor. Statul nu mai dorește țărani, ci fermieri, cu ferme construite în afara vetrei satului – din cauza mirosurilor de gunoi de grajd. Dar în același timp statul permite în continuare latrinele, closetele din fundul curții, care sînt cu mult mai periculoase pentru sănătatea publică și pentru pîza freatică decît grajdurile țără­nești! Măsura rațională ar fi ca gunoiul și purinul de la animale să fie colectate în gropi hidroizolate și acoperite, după fermentare avînd mare valoare de îngrășare a solului.
La recenta sa vizită în Maramureș, în conferința de presă de la Prefectură, l-am întrebat pe ministrul Agriculturii ce face pentru țărani. A răspuns evaziv. Știm că nu face nimic bun, deoarece așa este politica europeană. UE vrea ferme comerciale, care plătesc impozite, vînd cu factură și taxă pe valoarea adăugată. Desigur, calitatea produselor de fermă este cu mult mai scăzută față de calitatea produselor țărănești, tradiționale.
Totuși, strategia UE prevede ca în următorii 30 de ani să trecem de la agricultura chimizată și pesticizată la cea durabilă, cu grijă față de mediu. Dar țăranii români fac chiar acum agricultură durabilă și totuși statul nu-i subvenționează cu nimic, ci alocă bani cu sacul pentru fermele convenționale, care administrează o tonă de azotat de amoniu pe hectar și an, stropesc livezile cu pesticide de 12 ori pe sezon, tratează animalele supraaglomerate în boxe cu antibiotice și le hrănesc cu proteine-minerale-vitamine de sinteză și soia modificată genetic!…
UE face o greșeală politică prin subvenționarea agriculturii intensive și superintensive, care produce alimente de calitate nutrițională redusă, cu reziduuri chimice, care afectează negativ omul și mediul. Pretextul este că țăranii nu pot asigura hrana pentru orășeni, ceea ce nu-i adevărat. Piețele agroalimentare din orașe sînt invadate de intermediari, dar încă mai găsești și țărani la tarabe, cu lapte crud, brînză proaspătă, legume și fructe, la prețuri similare cu cele din comerțul fiscalizat.
Nici actualul ministru al Agriculturii nu ține cu țăranii (s-a născut la oraș, în Gherla, și a uitat că bunicul său a fost țăran din Cetățele). Ca urmare, tîrgurile de animale rămîn pe mai departe închise, chit că 90% din teritoriu este indemn de zoonoze. (Se dezvoltă în paralel o rețea de aprovizionare la negru, suni la țăranul X și te aprovizionează cu carne de vițel, porc sau pasăre, cîrnați, șuncă, pălincă sau vin, produse interzise pe piețele țărănești.) Politica agricolă europeană este greșită, de vreme ce subvenționează intens agricultura poluantă și produsele agricole de calitate hrănitoare redusă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.