De Ziua Limbii Române

0
60

Astăzi este 31 august 2020. O vreme în alertă, pandemică și electorală. Cine își aduce aminte de revoluția lingvistică de la Chișinău, de acum trei decenii și un an? După cum vedeți, eu nu am uitat. Datoria este să însemnăm timpul cu evenimente care au marcat istoria recentă. Cine a cunoscut, în detaliu, care a fost zbaterea și riscul unor intelectuali basarabeni pentru Limba Română în Basarabia, le prezintă firescul onor. Am avut șansa să întâlnesc, și să facem o instituție a prieteniei, pe un curajos basarabean, un mare admirator al vechimii Maramureșului, Vlad Pohilă, lingvist, scriitor, jurnalist. L-am admirat deoarece a avut molecula riscului pentru Limba Română în Basarabia. Din păcate, anul acesta, prematur, s-a săvârșit din viață. A avut curaj pentru Limba Română în Basarabia când totul era în cumpănă.
A participat la Revoluția alfabetului latin. Evident, nu a fost singur. Avem șirul devotat de mari intelectuali, de la Nicolae Dabija, la Mihai Cimpoi, de la Alexandru Bantoș, la Arcadie Suceveanu. Alături stă oastea îndrăzneață de academicieni, scriitori, artiști plastici, compozitori. Cei care au ridicat Basarabia în spirit românesc au fost intelectuali proveniți de la țară. Asta mi-a spus-o criticul literar Mihai Cimpoi. În treizeci de ani, am avut răgazul să le cunosc dârzenia și curajul de a spune că Limba Română este patria lor. A noastră. Trebuie să știm că Limba Română în Basarabia a constituit obiectul unui experiment fără precedent. Prin voință politică a fost denaturată, s-a voit ruperea ei din cadrul natural. Și totuși a rezistat. A fost nevoie de o investiție enormă, de o conștiință națională unică în această parte de lume. A primit lovituri grele, și continuă să le primească. Forța unui imperiu nu a reușit să zdrobească o limbă vorbită de patru milioane de oameni.
Încă mai are parte de bătălii surde. Cunoscând suficient de bine starea de spirit a românilor de dincolo de Prut, spun că orice articol, orice manifestare în numele Limbii Române este o cărămidă pentru conștiința unei victorii. Îmi aduc aminte de acei o sută de mii de basarabeni, când în 27 august 1989, au cerut, lângă statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat și revenirea la grafie latină. Peste câteva zile, pe 31 august, Sovietul Suprem al Republicii – Parlamentul – a votat legile care îndeplineau aceste cerințe. Istoria sărbătoririi Limbii Române începe cu procesul de desprindere a Basarabiei de Uniunea Sovietică și emanciparea poporului din dreapta Prutului. Regretatul prieten Vad Pohilă îmi spunea în urmă cu doi ani, la lansarea cărții mele „Ochii Basarabiei,” apărută prin grija dr. Teodor Ardelean, la instituția pe care o conduce: „Eu cred că cea mai intimă sărbătoare, cu adevărat, după Paște și Crăciun, pentru mine este 31 august, Ziua Limbii Române. Nu uitați, frați români din dreapta Prutului, este sărbătoarea noastră!”
De drept, de câțiva ani, Limba Română se cinstește, ca sărbătoare, pe cele două maluri ale Prutului. Nu știu cine își aduce aminte astăzi, în România, de acest eveniment. Dar vă spun că aseară, la Teatrul de Vară din Baia Mare, prin neobositul actor Claudiu Pintican, directorul Teatrului independent Ararat, a fost omagiată Limba Română. Au vorbit profesoara Anca Hendea, universitarul Gheorghe Mihai Bârlea, Claudiu Pintican și cel care scrie. Au fost evocate relațiile Maramureșului cu Basarabia în varii domenii. Am recepționat și mesajul scriitorului Zorin Diaconescu. Așa că Maramureșul nu a uitat Sărbătoarea. Cu un prilej, la Chișinău, de Ziua Limbii Române, l-am întrebat pe academicianul Nicolae Dabija, un jertfitor pentru limba lui Eminescu: „Nicolae, ce limbă vorbește Dumnezeu?” Mi-a răspuns fără să stea prea mult pe gânduri: „Cel de Sus vorbește o limbă corectă.”
Adică să ascultăm Vocea Unică, spre binele identității noastre. Zău, nu vă fie teamă de noi înșine! Într-un fel sau altul, prin vreme, tot la noi vom ajunge. Cred în puterea acestei limbi europene luminată de Eminescu. Și nu uitați, astăzi este Ziua Limbii Române, pe cele două maluri ale Prutului.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.