Un nou număr al revistei Nord Literar

0
44

Intrată în al XIX-lea an de existență și beneficiind de importantul sprijin al Consiliului Județean Maramureș și de egida Uniunii Scriitorilor din România, revista „Nord Literar” vine, la prima întâlnire cu cititorii din 2021, cu un conținut bogat și variat.

Ecouri lirice… despre Eminescu

Astfel, numărul din ianuarie (212) întâmpină cu un onorant eseu semnat de Irina Petraș (președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor) despre „Eminescu, obsesia noomorfică”. De asemenea, aducând omagiul cuvenit poetului la 171 de ani de la naștere, Săluc Horvat scrie cu acribie despre rolul de „creator al limbajului poetic românesc modern” pe care l-a avut Mihai Eminescu. Cronica Deliei Muntean, „De învățătură și de petrecere”, este despre „Calendarul literaturii române pe 250 de ani” (două volume, București, 2019) al lui Dan Grădinaru.
Greu de încadrat într-o zonă literară / științifică (nefiind nici dicționar, nici istorie a literaturii române), lucrarea îmbină informații din mai toate domeniile și epocile literaturii noastre cu „discursul relaxat”, cu stilul subiectiv, adesea „cu umor, cu un dram de ironie, cu prescurtări simpatice, cu emoticoane”, cu trimiteri și mesaje de pe facebook, cu „inserții cancaniene” – arată exegeta. Daniela Sitar-Tăut pătrunde în universul liric preponderent elegiac al lui Petru Istrate, comentând versurile de factură clasicizantă din volumul bilingv „Ecouri lirice / Lyrical Echoes” (Iași, 2019).

Noi apariții editoriale

Rubrica „Vitrina” expune două apariții editoriale recente: volumul „Scântei de suflet / Scintille dell’animo” de Lucia Ileana Pop (ediție bilingvă româno-italiană, Milano, 2020) – recenzat de Carmen Dărăbuș („Între două culturi, poezia”); volumul de proză scurtă „Idiomela nababului” (Timișoara, 2020) al Dorinei Măgărin – la care face referire Daniel Luca în articolul „Povești de dragoste, povești de viață”.
Pagina „Orfeu” găz­du­iește cu bucurie poeme inedite oferite de cunoscutul poet Nicolae Dan Fruntelată. Despre „tema iubirii inaccesibile, a imposibilei întâlniri astrale, abordate în cheia incestului și reprezentată simbolic” scrie Ovidiu Pecican, analizând „Soarele și luna, un poem românesc alegoric de curte”. Poetul Horia Bădescu relevă conexiunile dintre propria gândire / viziune asupra poeziei și fascinantul univers al operei filosofului Ștefan Lupașcu. Interpretările critice ale lui Constantin Cubleșan („Patologie și poezie”) au în vedere poemele Sandrei Cibicenco din volumul „Salata de cuvinte” (Bistrița, 2019). Ion Cristofor conturează portretul poetului și publicistului George Vigdor, oprindu-se asupra volumului „Pastile metafizice” (2020) – „un jurnal de meditații ale unui spirit sceptic”. Terezia Filip prezintă idei și cărți noi, apărute la Editura Proema, care „supun atenției cititorului român o marcantă personalitate a lumii contemporane, Ahmed Abu Al-Gheit, mai puțin cunoscut zonei noastre, dar de primă mărime în întreg Orientul, nu doar prin cariera diplomatică și politică, ci și ca autor al cărților inspirate din ea”. Este vorba de volumele „Martor la Război și Pace” și „Mărturiile mele” (traduse de Dumitru Chican).

„Deseștiul din cer”

Despre „Poezia lui Gheorghe Pârja sau Deseștiul din cer” scrie cu pricepere Andrei Făt. Cornel Cotuțiu povestește cu farmec o întamplare al cărei personaj este tânărul Radu Ulmeanu (aniversat luna aceasta la împlinirea celor 75 de ani). Alte pagini de versuri semnează Otilia Țeposu și Titu Dinuț. Cu încercări promițătoare în domeniul prozei, își face debutul în paginile „Nordului Literar” elevul Raul Alexandru Mitruți cu un fragment din romanul „Peripețiile lui William Barley”. Dana Heuberger impresionează cu un alt text narativ, „Așteptând o tăcere”. Elena Liliana Popescu traduce versuri de Rahim Karim Karimov. Parodistul Lucian Perța a reinterpretat în manieră personală versurile Otiliei Țeposu. La „Raftul cu cărți” (autor: Raluca Hăș­mă­șan) sunt prezentate volume de Viorica Pârja și de Alexandru Câțcăuan. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația sculptorului Ovidiu Maitec. Profilul artistului este completat de un interviu realizat de Gheorghe Pârja, în august 1985, cu ocazia primei ediții a taberei de sculptură în lemn de la Sighetu Marmației. Lectură plăcută!
Raluca Hășmășan

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.