Politica agricolă îi exclude pe țărani

0
13

Programul strategic de acțiune pe perioada 2020-2024 al Ministerului Agriculturii prevede măsuri menite să încurajeze competiția, scopul fiind să avem o agricultură performantă. Pentru aceasta, va fi facilitat accesul la finanțare și va fi descurajată fragmentarea terenurilor.
Cu alte cuvinte, bugetul va acorda subvenții cu prioritate pentru ferme, avînd în vedere că „exploatațiile de subzistență” (țăranii) nu pot asigura o creștere economică durabilă – consideră autorii strategiei. Producătorii mici și mijlocii trebuie susținuți doar pentru a asigura nevoile piețelor locale, recunosc ei. Apare iată o a doua discriminare, între producătorii mici și mijlocii, fără să știm unde-i limita dintre ei.
Există multe contradicții în politica agricolă națională, de vreme ce fermele mari, intens subvenționate, se află în dificultate de plată sau chiar în faliment, în urma anului secetos 2020, iar statul se simte obligat și continuă să pompeze sume publice însemnate, europene și naționale, deși nu e logic să finanțezi ceva ce produce pierderi.
Se vorbește în document (vezi www.madr.ro) despre agricultura „inteligentă”, adică mecanizată și automatizată, ca despre o soluție de dezvoltare, dar n-ar trebui să uităm că dotările moderne, tractoare, mașini agricole, instalații agricole, costă foarte mulți bani. Uniunea Europeană asigură finanțarea investițiilor agricole, cererea de granturi gratuite este de zece ori mai mare decît cererea, dar prin mecanismele birocratice de acordare sumele nu ajung la fermierii care asudă vara pe cîmp.
Politicienii nostri deplîng faptul că fermierii exportă materiile prime, deci implicit subvențiile, și ajungem să importăm alimente cu valoare adăugată ridicată. România este „campioana” exporturilor de cereale din UE, dar importă masiv produse alimentare, ceea ce nu le convine. Este deci adevărat că statul subvenționează fermele mari, însă subvenția publică nu ajunge în prețul mai mic al pîinii de pe masa românilor, ci în buzunarul dublu al fermierilor și exportatorilor.
Soluțiile pentru perioada 2020-2024 nu sînt clare, deci nu se va schimba nimic, subvențiile vor merge tot la fermieri, nu la țărani, cum ar trebui. Documentul vorbește despre agricultura „tehnologizată, profesionalizată și sustenabilă”, dar nu propune nimic concret, ci … generalități și intenții: „o mai bună mobilizare a resurselor locale, o strategie de dezvoltare a infrastructurii, serviciilor și patrimoniului rural, publicul larg să poată avea acces la hrană de calitate, alimentele să fie produse responsabil și cu grijă pentru sănătatea consumatorilor”.
Statul subvenționează marile ferme și deplînge „ineficiența micii exploatații agricole”, subvențiile fiind un „mijloc informal de protecție socială”. Nu-i adevărat! Marii fermieri sînt dependenți de stat, fără subvenții ar da faliment cu toții.
Țăranii s-ar putea să aibă noroc, Uniunea Europeană a început să-și schimbe politica agricolă și propune agricultura ecologică, sănătoasă, pentru viitor. Dar deo­camdată prin politica agricolă națională bîntuie stafia comunismului și cuvintele disprețuitoare, că țăranul român nu poate face o „agricultură avansată, de înaltă precizie, în legătură cu cercetarea, utilizînd inteligent resursele de apă, sol și soiuri ameliorate genetic”. Dacă e așa, de ce îi discriminează statul pe țărani la plata subvențiilor agricole?
Pentru perioada de programare 2021-2027, fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Național Strategic PAC și finanțate din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Bugetul PAC de care va beneficia România în perioada următoare de programare va fi, se spune, de 21,678 miliarde de euro. Făcînd un calcul, rezultă o subvenție medie de 2.000 euro pe hectar, din care la țărani ajung 300 euro/ha.
Constituția prevede obligația statului să asigure piețe și tîrguri pentru vînzarea produselor țărănești, dar statul democrat le-a închis aproape pe toate. În piețele agro-alimentare publice, locul țăranilor a fost luat de bișnițari, care vînd produse agricole importate. Așteptăm de la UE și de la statul român să-i susțină pe țărani!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.