De la Maria Terezia la Google Earth: Cât s-a schimbat Maramureşul în 257 de ani?

0
467

Datorită accesului la tehnologie, avem acum ocazia să comparăm Maramureşul de acum cu cel de acum 250 de ani… Am pus pe de-o parte hărţile iosefinice comandate de Imperiul habsburgic, cu cele mai recente hărţi din satelit făcute de Google Earth. Ce-a rezultat? Ştim, vă aşteptaţi ca, în calitate de iubitori de Maramureş şi de natură, să comparăm pădurile. Diferenţele sunt drastice, dureroase, dar nu acolo batem cu textul de faţă, ci la comunităţi. Dar să prezentăm „uneltele” cu care am lucrat.

# Ridicarea topografică iozefină (în germană Josephinische Landesaufnahme), denumită şi „Prima ridicare topografică”, este primul proiect unitar de ridicare topografică a Imperiului Habs­burgic, explică wikipedia. Cele 3589 planşe iniţiale, desenate şi colorate de mână, au fost apoi completate până la 4096 de secţiuni. Au fost denumite după Iosif al II-lea, împărat romano-german. În prezent sunt păstrate în Arhiva de război a Austriei. Realizarea hărţilor a avut o motivaţie militară. În timpul Războiul de Şapte Ani, dus între 1756 şi 1763, trupele austriece au simţit acut lipsa unor hărţi precise. Ca urmare feldmareşalul Daun i-a propus suveranei Maria Teresia, în 1764, să ordone ofiţerilor din Statul Major General să cartografieze unitar toate ţările componente ale Imperiului. În data de 13 mai 1764, după ce a primit încuviiţarea suveranei, Consiliul de război a dat ordinele de începere a primei ridicări topografice generale. Ridicarea topografică iozefină, începută sub domnia Mariei Theresia, a fost terminată sub cea a lui Iosif al II-lea, Împărat romano-german. Hărţile erau desenate de mână şi erau făcute la scara de 1 ţol vienez : 400 klafteri vienezi (ceea ce corespunde aproximativ cu scara de 1:28.800). Având la bază aceste ridicări topografice, s-au confecţionat hărţi la scara de aproximativ 1:115.200. În final, ridicarea topografică iozefină a avut ca rezultat peste 4000 de planşe, realizate în perioada 1764 – 1785. O parte din ele reprezintă Transilvania. Iniţial, setul de hărţi a existat în numai două exemplare, unul pentru împărat şi celălalt pentru conducerea militară. Ambele au fost ţinute secrete. În 1807, au fost înlocuite prin ridicarea topografică realizată în timpul lui Francisc I al Austriei , denumită „Ridicarea topografică franciscană” (Franziszeische Landesaufnahme).

Google Earth este un software ce include un glob virtual, o hartă şi informaţii geografice. Iniţial s-a numit EarthViewer 3D şi a fost creat de o companie fondată de CIA şi achiziţionată de Google în 2004. Harta Pământului este generată din suprapunerea unor imagini satelitare, fotografii aeriene şi date geografice pe un glob 3D. Ca bonus, Hărţi Google (en. Google Maps) este un serviciu online dezvoltat de către compania americană Google. Acesta este specializat în cartografierea online a globului pământesc şi permite vizualizarea de hărţi, fotografii făcute din satelit cu suprafaţa Pământului. Hărţi Google a fost lansat pe 8 februarie 2005 de către Google, după 6 luni de testare beta, şi are în continuare un statut actual activ. Hărţile disponibile sunt similare cu proiecţile cilindrice de pe hărţile standard.

# Haida hai la comparaţii!

Prima comparaţie surprinzătoare se referă la oraşul Baia Mare. Acum 257 de ani, oraşul era format din centrul vechi, din jurul Cetăţii, cu câteva grupuri de case în jur, plus un grup dincolo de Săsar, pe Podul Viilor de azi şi urcare spre Usturoiu. Atât. Nici urmă de haldele de steril şi de zonele industriale părăsite de jur împrejur, ce se văd azi din satelit!!!
În aceeaşi zonă a oraşelor, remarcăm Târgu Lăpuş, care şi el avea doar un grup răzleţ de case peste râul Lăpuş, unde e azi primăria… şi nenumărate străzi, stadion, etc. Surprinzător e şi oraşul Vişeu care, deşi avea deja comunitate de ţipţeri, încă nu avea cartierul Ţipţerai!!! De fapt, era cam o treime din cât e azi. La fel şi Borşa vecină, căreia îi lipseau, acum 250 de ani, atât Baia Borşa cât şi străzile, cartierele de pe Repedea şi toate celelalte. La fel, la Petrova observăm lipsa totală a satului Crasna Vişeului.
Dar diferenţele sunt nu numai în materie de comunităţi. Râurile s-au schimbat şi ele major. Doar vedem acum diferenţa de debite faţă de anii 80 ai secolului XX, darămite diferenţe faţă de acum 250 de ani…De exemplu, bălţile de pescuit de azi dintre Remetea Chioarului şi Remecioara erau pe atunci un braţ al râului! La fel, mai în aval, la Coruia râul Lăpuş avea un braţ, azi dispărut, devenit doar o delimitare între parcele agricole. Şi mai bine se vede diferenţa în cazul râului Tisa la Săpânţa, Erau peste zece insule în dreptul Săpânţei pe Tisa, atunci. Acum nu mai e nicicuna…

Pe Someş, la Tohat era o insulă de se putea muta un sat întreg, iar la Sălsig un şir de insule, la fel de mari. Sunt istorie. Şi nu putem da vina doar pe „pasionaţii de balast”, deşi tocmai le-am dat mură-n gură, să ştie unde mai este balast vechi, pe fostă albie de râu…
Culmea, există şi locuri care nu s-au schimbat. Oarecum. Oraşul Baia Sprie s-a triplat, dar vatra oraşului vechi şi Dealul Minei, belit de vegetaţieşi găurit ca un şvaiţer au fost şi atunci şi acum! Cât despre pădurile amintite la început, da, diferenţele sunt imense. Sigur, hărţile iozefinice sunt desenate…nu pozate, nu văzute din satelit. Dar au fost văzute cu proprii ochi de cei care le-au lucrat, cu 257 de ani în urmă. Vom reveni asupra lor. Sunt comparaţii ce merită făcute. Inclusiv în zone în care, pe hartă, se confundă goluri şi păşuni alpine cu zone defrişate. De-acum nu se mai confundă, comparând în­tre secole.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.