Ciudatele încrucișări

0
83

Cu fiecare zi care trece, ne dăm seama că, în loc să se limpezească starea de spirit în legătură cu pandemia, ne afundăm în ciudate încrucișări ale știrilor. Ba pandemia se va sfârși peste puțin timp, ba se va prelungi până nu știu când. Ba că este virus, ba că nu este virus. În numele libertății se discută vaccinarea sau refuzul de a lua injecția cu pricină. Știrile se încrucișează cu o încâlceală nemaipomenită. Dacă la începutul pandemiei am luat pericolul în serios, acum s-a prins gustul jocului politic. Da, suntem în faza pandemiei politice, în paralel cu pandemia morții. Se afișează un fel de sfidare a fricii, atitudine salvatoare pentru liniștea minții, dar nu putem ocoli realitatea funerară. Vedem că nu-i de glumă. Timp de un an, am avut răgazul, să citim și să auzim vrute și nevrute, sfaturi de luat în seamă dar și enormități. Un medic, priceput în domeniu, mărturisea că are emoții să intre în dialog cu politicienii cu meserii agricole ori filologice, care sigilează discuția cu sceptrul puterii.
Cinismul vine și din partea unor sindicaliști, cu aura celor care știu tot despre această năpastă. Un psiholog ne sfătuia să lăsăm televizorul, că nu câștigăm nimic dacă aflăm numărul zilnic al morților și îmbolnăvirilor. Acest sfat ne-a fost dat tot la televizor. Sunt excelente și binevenite îndemnurile optimiste. Cu gânduri bune, care ne pot influența emoțiile și purtarea în lume. Liniște și dialoguri plăcute. Cât le putem purta de sub povara măștii. Dar apelurile disperate la rațiune și moderație se întretaie cu valul de știri false. Greu să navighezi pe aceste mări învolburate. S-au inventat vrăjitori, cititori în stele, care pretind că pot vindeca, dar mai ales preveni boala. Au apărut cu teoriile lor năstrușnice chiar pe micul ecran. Oboseala, loviturile neașteptate abătute asupra unora dintre noi, care și-au pierdut rude, prieteni ori locuri de muncă, îi fac pe unii să se apropie de miracol.
Constat că prostia și cruzimea unora nu au limite. Manipulează, fac o comunicare publică neinspirată, practică discursuri tocite, că ne atenuează instinctele de apărare. Care-i soluția? Că nu putem scrie numai bocete pe ecranul sufletului. Am cules câteva pastile pentru optimism. Să ne învingem spaima, să o lăsăm în urmă. Să învățăm ceva din experiența prin care am trecut. Să ne închipuim că și câmpiile și munții, fluviile și oceanele și, nu în ultimul rând omul, au primit un avertisment serios. Și Cerul a privit spre Pământ. Fără invocații metafizice, dar am sentimentul că este un moment istoric de a ne trage suflarea și a ne privi, noi oamenii, până la încredere în ochi. Nu uităm că, această meditație cosmică, se face cu prețul vieții multor semeni de-ai noștri.
Spectacolul lumii s-a amânat, actorii repetă roluri pe care nu și le-au dorit. Corzile viorilor se odihnesc, arcușul nu se mai trece prin sacâz, pianele s-au îngropat până la corzi în cântec. Sentimentul de preț este așteptarea. Destinația sufletului este speranța. Cineva mi-a strecurat sub ochi o pildă salvatoare. Astronauții își schimbă în cosmos felul de a fi pământean. Știu, însă, că oricât ar sta acolo, în spațiu, ei vor veni din nou în lumea de acasă. Fantezia confratelui Cătălin Ștefănescu ne avertizează că ființa contemporană nu mai poate reveni la ea însăși. Să fim siguri că sperietura va trce, și lumea relaxată va năvăli în viețile noastre. Că pandemia asta nu este demnă nici de muzeu. Am făcut acest ocol mai luminos, că altfel nu se poate. Scriind aceste rânduri m-am încurajat singur. Am încercat să dezleg ciudatele încrucișări ale veștilor. Să aleg grâul de neghină. Și să-mi propun să am vise frumoase. Cu brânduși și pomi înfloriți și câteva mierle cu cântecul lor.
Am și uitat cum am început acest text, tocmai pentru a mă elibera de confuzia păguboasă. Am uitat și de pandemia politică, deși ea există, și de cinismul unor sindicaliști, care s-au mutat cu casa la televizor, și am privit la pomul înflorit din fața ferestrei. Doamne, cât de puțin îi trebuie omului să fie fericit! Este fericirea pe care ne-o facem singuri. Mă încurajez! Vă sfătuiesc să faceți și Dumneavoastră. Cu mai multă inspirație, decât mine.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.