Ciudățenii de Maramureș • Juma’ de biserică, juma’ de pod, pești alpiniști, lista crește!

0
880

Nu poți să nu iubești Maramureșul. N-ai cum! Dacă nu-l cunoști, îți place ideea Maramureșului rustic, rural, religios, “țara lemnului”. Dacă îl cunoști, găsești niște superbe mostre de… umor involuntar care te obligă să iubești locul. Țara. Trecem în revistă câteva dintre ciudățeniile Maramureșului, pentru a vă convinge.

Infrastructura

La timpul prezent, Maramureșul e mai haios decât odinioară. Rețineți că s-a făcut recepția drumului județean 86-Valea Izei, reabilitat pentru prima dată în istoria sa, dar… fără porțiunea Vadu Izei-mijlocul Bârsanei. Orice argument e inutil… E reabilitată Valea Izei fără două comune și jumătate… Avem de exemplu la Teceu Mic o jumătate de pod peste Tisa, uitat acolo de pe vremea celui de-al Doilea Război Mondial. Avem însă pod de beton la Sălnița, care de cealaltă parte nu are drum spre nicăieri.

Are… dar are o pantă încât nu e abordabil de mașini normale, ba nici de celelalte pe ploaie sau pe zăpadă. Avem și un pod deșălat de inundațiile din 1970, rupt de la mijloc, pe care se circula, de atunci. Dar să nu fim nedrepți. Și în materie de drumuri putem fi haioși. Avem un drum județean de la Săpânța spre Baia Mare, deja necirculabil, care ar fi aur curat pentru turismul ambelor localități. Avem drum județean pietruit doar pe ruta Vima Mică-Boiu Mare ce apărea a fi fost asfaltat încă din anii 80. Nu e nici acum, total. Avem drum intercomunal superb, între Valea Izei și Țara Lăpușului, unde pe de o parte se dezvoltă, se electrifică, se face cartier de case de vacanță, iar dincolo e ignorant și lăsat parcă intenționat să se distrugă. Tot în materie de construcții, avem localități cu câte două săli de sport folosite așa-și-așa, altele fără. Avem echipă de fotbal fără teren și comună cu arenă sportivă fără echipă. Învecinate. Am avut până mai ieri sală de sport fără canalizare. Avem la microhidrocentrale scări de pește pe care nu poate urca nici omul. Avem străzi cu săteni și oră­șeni, între Sighet și Vadu Izei, Borșa și Moisei, sau cu locuitori din două UAT-uri diferite.

Puțină credință…

Și în zona religiei am avea de râs. Hai, de zâmbit. La Șișești, în curtea muzeului și a bisericii lui Vasile Lucaciu avem o jumătate de biserică. Avem cruce veche de piatră făcută de Stan Ioan Pătraș, la cimitirul vechi din Săpânța, așa cum avem cruce veselă făcută de Pătraș în cătunul Dealu Corbului, pe Culmea Prelucilor. Loc în care avem și cimitire de familie, pe toată zona. Mai avem biserică de lemn la un metru de calea ferată, la intrarea în Vișeu de Sus. Avem trei biserici în cătunul Aspra, la 55 de locuitori numă­rați în 2011, dar toată lumea știe că nu mai sunt atâția. Avem biserică-monument istoric ce se dărâmă de la sine, în satul Buteasa. E proptită în lemne… Avem însă o imensă pictură pe zid, la Coștiui, semnată de Hollósy Simon, inestimabilă.

Natura nu în ultimul rând

Dacă ajungem la natură, e plină de ciudățenii. Așa cum îi stă bine. În Baba, râul dispare în Maramureș și reapare în Sălaj. Avem, teoretic, un drum “cu șmen”, la intrare în Budești, unde mașina urcă la coborâre. Efect optic, OK, dar tot e atracție turistică și loc de filmări TikTok. Avem un oraș, Borșa, care ba are, ba nu are pădure. Avem pungă de gaz ce ardea în curtea unui gospodar. Avem comună înconjurată de zeci de urși, care nu coboară aproape deloc în sat, își văd de cele ursești. Dar peste toate, umorul și ciudățeniile au fost generate de oameni. Avem oameni faini. Atât în cazul infrastructurii, imposibile fără Gigei multitalentați. Cât și în cazul naturii, care a căpătat ici colo nume neașteptate. Izvorul P..da Babii, dealul Dâmbu P..ii, piatra P…a Calului, Lista e mai lungă, poate revenim asupra ei, dacă ne permiteți.
D’apoi nu suntem noi faini, cu Maramureș cu tot? Avem ape albastre, cruci celtice, avem în bisericile vechi picturi de… te crucești. Și la ele revenim. Cu drag!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.