Capriciile vremii/vremurilor? Fenomene naturale surprinzătoare în Maramureș!

0
231

Nu mai e nici un secret c-a luat-o razna vremea. Natura pare suferindă și are reacții dintre cele mai neașteptate. E clar și numai un Trump n-o crede, încălzirea globală a dat peste cap reguli clare ale Naturii, de la topirea ghețarilor la curenții marini și la vânturi. Și ce treabă avem noi, în Maramureș, în mijloc de continent, cu ghețarii, curenții marini? Uite că avem…

Ciclon, embulment etc

O mulțime de fenomene naturale petrecute în ultimii zece ani în Maramureș sunt de fapt nemaivăzute, la noi. Ciclon, dom’le? Sigur c-am avut ploi sănătoase, călduri mari sau ninsori masive. Și friguri. Unele fenomene din cele pe care le trecem în revistă cu deja-cunoscutul montaniard ce ne însoțește în teren deseori nu sunt date de încălzirea globală. Dar tot rare sunt. Cel mai de sezon, acele snowrolls, rotocoale de zăpadă ce vin de pe versanți, în condiții perfecte de temperatură.

“Am observat apariția acelor role de zăpadă, ce se fac în anume condiții, să știți că oamenii de la munte le consideră prevestitori de avalanșă. Avem apoi niște avalanșe de pietre în zona Vaser, ce se regăsesc doar în acel areal”, ne spune montaniardul Ionică Pop. Îl completează directorul tehnic al Direcției Silvice Maramureș, Iacob Andreica: “Se numește embulment acel fenomen. Și nu pot spune că e rar, este o antrenare de aluviuni de pe pâraie, se întâmplă pe Vaser, la fel pe Rica și Socolău, dar da, în acea zonă. Munții Maramureșului sunt munți de încrețire a scoarței, nu vulcanici ca ceilalți din jur și este rocă sedimentară. Calamitățile de acel gen sunt de fapt periodice acolo, am consultat un fel de calendar al Ocolului Vișeu și sunt notate acolo aceste scurgeri de aluviuni pe torenți, încă din anii 50. În plus, sunt precipitații serioase aici, pe Vaser și Ruscova, la peste 1000 mm/an. Singura soluție de a interveni este corectarea de torenți, cu traverse și baraje de retenție. Pe Vaser mai avem 12 asemenea torenți de corectat, de la Șuligu în sus”.

Inversiune termică și alte cele

Dar mai avem fenomene surprinzătoare în Maramureș. Tot de sezon avem avalanșele. “Sunt câteva zone bine-cunoscute, altele te iau prin surprindere. De o vreme avem avalanșe și pe Creasta Cocoșului. Constant avem pe DN 18 în pasul Gutâi, pe Valea Nea­gră spre Izvoare, frecvent în munții Rodnei, în Țibleș. De exemplu pe Valea Criva din munții Maramureșului am avut o avalanșă în care zăpada a dăinuit de pe un an pe altul! Alt fenomen de sezon sunt zăpoarele de pe Cosău, dar apar și pe Vișeu, Tisa, Iza. Sunt acumulări de ghețuri peste care vine căldura și ape crescute ce le scot din albie. Sunt fenomene de îngheț dezgheț rapid ce dau naștere fenomenului, spune Ionică Pop. Alt fenomen interesant este pe clisura văii Bulzului, la Negreia, unde se fac acele “fideauă de gheață”, farfurii rotitoare ce, în aval de cascadă sau grohotiș, se învârt încontinuu.

Dar nu doar iarna aduce fenomene interesante în natură. Toamna, spune montaniardul, avem inversiunea termică, atunci când sus e cald, jos rece, iar ceața stă jos, în lipsa curenților. Evident, zona Lăpușului e clasică, are cele mai clare condiții pentru acest fenomen. Aceeași țară a Lăpușului care tot din cauza lipsei curenților este etalon național al frigului, inclusiv anul acesta a avut minus 26 de grade Celsius. Apoi, tot anul acesta am experimentat „ploaia înghețată”, tot un fel de inversiune termică, un chin pentru conducătorii auto a căror parbrize îngheață instant, din mers. Tot o inversiune termică, impresionantă, sunt și acele neguri ce coboară uneori de pe Culmea Prelucilor spre Cernești și Copalnic, absolut superb fenomen. Interesant, în același loc și fără nici o legătură, nici măcar în același anotimp, am văzut dublu curcubeu. Și tot aici, în perioadă de secetă masivă, am văzut râul Bloaja total secat!
Mai sunt fenomene interesante în Maramureș. Evident, și mutații. Chiar dacă fenomenele amintite nu sunt obligatoriu urmare a încălzirii globale, ele capătă forme extreme din acea cauză: seceta, furtuni bruște violente, ciclon etc. Vara trecută am văzut și am simțit pe pielea noastră acel “shelf cloud”, în defileul Lăpușului, explicat ca fiind un aer cald umed ce intră în fața unei furtuni. Un nor amenințător cenușiu ce vine în fața furtunii. Apoi, am avut praf saharian, de câțiva ani încoace. Și inundații serioase generate nu de râuri ci de văi nesemnificative ce vin de pe versanți, cu ape repezi și aluviuni. În ianuarie am avut și o furtună de iarnă, cu tunete și fulgere, nu? În fine, dacă nu-i răstălmăcim, am avut de o vreme încoace și acei superbi Nori Nacreons, impresionanți nori colorați de răsărit sau de apus. Bineînțeles, toate aceste fenomene sunt impresionante, văzute de la căldura casei sau din siguranță. Ce facem însă atunci când ești surprins de așa ceva fără acoperiș deasupra capului? Asupra acestor situații vom reveni, evident susținuți de cunoscători și de…oameni pățiți!! Ca să terminăm în ton optimist-glumeț, montaniardul cons­tată că noi, spre deosebire de americani, nu ne botezăm vânturile. Răspunsul vine de la “înțelepții de Facebook”, ce au constatat că toate furtunile și uraganele poartă nume de femeie pentru că… „vine umedă și pleacă cu casa și mașina”…

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.