Țarul Putin sfidează pacea lumii

0
122

Așa se întâmplă când un popor ignoră istoria și pe conducători îi lasă să-și facă de cap până devin dictatori. Acuzațiile și condamnările adresate lui Putin pentru invazia Ucrainei sunt întemeiate și pe deplin meritate. Ce-i drept, principalul vinovat este teroristul, însă dacă îm­păr­țim vinovăția, ajungem la concluzia că războiul putea fi evitat. Înainte de izbucnirea conflictului, m-am întrebat de ce poporul rus nu l-a „tras de mânecă”, încât să-i oprească angajarea într-o aventură periculoasă, inclusiv pentru Federația Rusă. Cum anume, prin proteste care în democrație stau la îndemâna cetățenilor nemulțumiți de comportamentul conducătorilor. Da, numai că Rusia nu este obișnuită cu democrația și majoritatea rușilor nu realizează că finalul conflictului s-ar putea îndrepta împotriva lor. Nu-și dau seama că economia o să cadă, iar în continuare cu sau fără Putin vor trăi și mai prost. Până la urmă, puținii ruși curajoși au ieșit în stradă, însă protestele au venit târziu. Poporul rus trebuie să-și învingă frica, iar acum are ocazia să scape de Putin înainte ca acesta să ia alte decizii nesăbuite. Deși Rusia a dat omenirii personalități și oameni de valoare, cetățeanul obișnuit are o problemă de mentalitate. A fost în­vă­țat să trăiască în dictatură, să lase totul în grija țarilor. Până și Stalin, printre multe rele, a făcut și lucruri bune. Prin industrializarea țării, în perioada interbelică, a scos mojicul rus (țăranul) din bezna Evului Mediu spre o fărâmă de civilizație. În favoarea poporului rus, Putin nu a mișcat un deget. S-a înconjurat de oligarhi putred de bogați, iar banii obținuți din vânzarea gazului i-au băgat în tehnică militară, destinată să cucerească teritoriile pierdute în urma dezmembrării URSS. Cu toate că Ucraina trece prin momente grele, în ecuația conflictului are partea ei de vină. După dobândirea independenței, nu a adoptat o poziție fermă în ce direcție să meargă, spre Rusia sau Occident. Cu excepția actualului președinte V. Zelenski, care nu joacă teatru, din contră, și-a intrat în rolul de conducător, predecesorii lui au bătut palma cu demonul Putin. Din cauza gazului, economiei și a motivelor ce țin de istoria relațiilor dintre cele două țări, Ucraina greu se va desprinde de Rusia. În decursul anilor, nici SUA nu au dovedit fermitate pentru a descuraja planurile lui Putin, etalate în văzul lumii. Președintele Obama a fost ocupat cu Irakul și Afganistanul, iar D. Trump a spus explicit că nu este interesat de NATO și securitatea Europei. La o adică, „nu aveți decât să vă descurcați singuri, eu sunt interesat să apăr America” a dat de înțeles controversatul președinte. Probabil că unele din actualele sancțiuni, aplicate mai devreme lui Putin, i-ar fi temperat orgoliile și tendințele expansioniste. Nici țările din UE și membre NATO nu s-au pus de acord în luarea unor măsuri unitare față de Rusia. Germania și Ungaria au jucat la două capete și au acordat prioritate economiilor dependente de gazul rusesc, nu securizării flancului estic al NATO. Pe seama negocierilor purtate zilele trecute de Rusia și Ucraina, speculațiile nu-și au rostul. Nici intimidarea lui Putin cu armament nuclear nu trebuie să ne sperie. Conflictul se va încheia cu un învins și învingător, cale de mijloc nu există. Dacă Ucraina va câștiga, drumul spre NATO și UE rămâne deschis, iar Putin la graniță se va trezi cu oaspeți nepoftiți. În cazul în care izbânda va fi a lui Putin, Ucraina de la structurile europene, pentru o perioadă nedeterminată, își va lua adio. În Europa sunt șanse să se nască un alt război rece și o altă Cortină de Fier va fi ridicată. Trebuie învățat că, dacă istoria nu se repetă, nu de puține ori se aseamănă.
prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.