Crucile vesele din Săpânţa au continuator!

1
500

De obicei, când avem de-a face cu meşterii populari mari ai Maramureşului, ajungem inevitabil la tristeţea de a nu avea un continuator al muncii lor. Nici primăriile nu-i prea cultivă pe meşteri, să le dea de exemplu ore de curs alături de copiii de la şcoală, poate-poate se ridică vreunul interesat de meşteşug. Şi se pierd încet, dar vizibil. Iată o excepţie superbă de la regulă, ce se petrece în aceste momente la Săpânţa!

Dumitru Pop este continuatorul legendarului Stan Ioan Pătraş în meşteşugul crucilor vesele. El e şi gazda muzeului Pătraş, el e cel care a dus mai departe, vreme de decenii, tradiţia, singur-cuc. Da, au apărut subit şi alţii ce au simţit că e loc de făcut bani şi meşteşug, cu care se ceartă omul, se judecă. Dar în acelaşi timp, cu o mână a destinului, ginerele lui Dumitru Pop este… Stan Ioan Pătraş, stră-stră-nepotul celebrului făuritor iniţial de cruci vesele! Care e decis să preia meşteşugul şi să ducă mai departe datina!
„Da, ginerele meu e stră-stră-nepotul lui Pătraş, sunt încântat că am un continuator. Lucrăm împreună deja, avem peste 20 de cruci făcute”, spune Dumitru Pop.
„E o meserie la care trebuie răbdare, or tânăra generaţie nu are aşa ceva, asta le lipseşte. E important şi obligatoriu să ai răbdare în meseria asta. Lucrăm împreună, peste iarnă ne-am oprit, dar repornim munca, avem comenzi destule”, spune Stan Ioan Pătraş, în vârstă de 35 de ani.
Şi chiar au comenzi primite, atât din sat, cât şi din Occident. Dacă vă imaginaţi că acele cruci anterior făcute pentru jurnalista japoneză sau pentru nobilul italian, ce încă sunt în atelier, au fost întâmplări, trebuie să ştiţi că, la acest moment, echipa Pop-Pătraş are comenzi pentru o cruce în Germania, două în Olanda, una în Anglia şi una în Polonia. Din păcate, Dumitru Pop nu e împăcat cu finalitatea proceselor din instanţă şi se gândeşte să intre înapoi în lupta judiciară.
„Nu-s împăcat, sigur că nu. Albastrul de Săpânţa l-au schimbat, bate spre mov. Crucea Soacrei şi cea a Beţivului sunt conceptele mele, înregistrate la OSIM. Lucrează mecanizat, suflă vopseaua, n-o dau în straturi, cu pensula. Nu mai e acelaşi lucru şi nu-s împăcat…”, spune el.
Dumitru Pop se pregăteşte, în aceste zile, alături de alţi mari meşteri printre care Vasile Şuşca, făuritorul de măşti din Săcel, să devină „tezaur uman viu” al Maramureşului. E o reparaţie minimă pe care o poate face judeţul şi cei care au în grijă datina şi cultura locală, pentru aceşti oameni care s-au descurcat singuri decenii întregi, fără susţinere, fără sprijin, au bătut ţara şi Europa în lung şi-n lat, reprezentând Maramureşul uneori fără ca acesta s-o ştie!!!

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.