Slujba Învierii Domnului, Sfânta Liturghie solemnă din ziua de Paşti şi slujba celei de a doua Învieri  în Baia Mare

0
43

Duminică, 24 aprilie 2022, de la miezul noţii, ora zero, când a început minunatul praznic al Învierii Domnului, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare era pregătită de cel mai mare praznic al creştinătăţii, fiind arhiplină de credincioşi, în timp ce în spaţiul din curtea sfântului locaş aşteptau marea sărbătoare, în noapte, peste 12.000 de persoane. În această atmosferă deosebită, a sosit în mijlocul mulţimii Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului.

Sosirea Sfintei Lumini

De 13 ani este adusă în Baia Mare Sfânta Lumină care se coboară din Cer la Mormântul Domnului din Ierusalim în sâmbăta de Paşti. Ea soseşte în România, fiind adusă cu un avion, de o delegaţie a Patrirarhiei. De la Bucureşti, Sfânta Lumină este preluată de o delegaţie a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi adusă pe Aeroportul din Satu Mare, de 13 ani, cu un avion, pe cheltuiala Ing. Mircea Leţiu.

O delegaţie a Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” a adus-o de la Aeroportul din Satu Mare în Baia Mare, unde a fost distribuită credincioşilor pentru Slujba de Înviere.

Slujba de Înviere

După oferirea, în toată Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, a Luminii Sfinte, sosite în România de la Mormântul Domnului de la Ierusalim, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a ieşit, împreună cu soborul, înconjurat de zeci de tineri şi tinere cu făclii aprinse în mâini, urmat de credincioşii din Catedrală, pentru pelerinajul din jurul Sfântului locaş, la care au luat parte şi întreaga mulţime a credincioşilor din curte. Procesiunea s-a încheiat pe esplanada Catedralei, unde a fost oficiată slujba Învierii Domnului.

Răspunsurile au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Prof. Paula Simionca. Imnul de biruinţă „Hristos a Înviat” a răsunat din piepturile miilor de credincioşi, mai muţi decât în alţi ani, sosiţi cu multă bucurie ca să-şi exprime satisfacţia revelatoare a Învierii lui Hristos a treia zi din morţi, moment care marchează începerea erei creştine.

La Slujba Învierii au fost prezenţi Ionel Bogdan, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, şi Cătălin Cherecheş, primarul Băii Mari.

Pentru credincioşi au fost pregătite 15.000 de pahare din plastic pentru pasca sfinţită, pentru care s-au folosit 700 de prescuri de 500 g fiecare şi mai multe sute de litri de vin, încât nimeni nu s-a întors acasă de la slujbele din noaptea Învierii fără pască sfinţită.

Cuvântul de învăţătură

De pe esplanada Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, în încheierea Slujbei Învierii, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a adresat credincioşilor, veniţi în număr record la slujba Învierii, în jur de 15.000, un cuvânt de învăţătură.

„A sosit sărbătoarea cea mare şi sfântă, ziua cea mare, care, de fapt este noaptea cea plină de lumină a Învierii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos a anului 2022. Anul acesta Hristos Domnul ne-a dăruit nouă, creştinilor ortodocşi, o sărbătoarea plină de lumină, pentru că ne-am asumat postul, privegherile, rugăciunea, înmulţită şi fapta bună pe măsură, pentru că am avut şi prilejuri potrivite şi nimerite, fiind fraţii noştri în mare strâmtorare şi încercare din cauza războiului, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Deci, am împreunat rugăciunea cu postul şi cu fapta bună. Iată-ne în plină sărbătoare, în praznic sfânt şi luminat, care aduce multă pace, multă bucurie, mult har, binecuvântare şi lumină din cer pe pământ şi în cele de sub pământ. Până la urmă, cerul şi pământul şi cele de sub pământ, toate s-au umplut de lumină, pentru că Lumina Învierii lui Hristos a pătruns întunericul acestei lumi căzute acum 2000 de ani şi o conduce spre slava şi lumina Preasfintei Treimi şi Mântuitorul, prin Întruparea lui, prin Pătimire, prin Răstignire, prin moarte şi Înviere ne readuce în sânul şi în familia Preasfintei Treimi.”

Apoi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a făcut un elogiu credincioşilor, poporului român pentru credincioşenia pe care o manifestă în fiecare clipă:

„Dăm slavă lui Dumnezeu că fiii şi fiicele Bisericii noastre s-au pregătit în această perioadă prin post, prin rugăciune şi prin spovedanie sau mărturisirea păcatelor în număr foarte mare. Poporul român este un popor profund creştin, din punct de vedere al păzirii rânduielilor sfinte, şi profund uman, din punct de vedere al solidarităţii umane cu cei aflaţi în suferinţă. Şi suntem nişte slujitori ai lui Dumnezeu binecuvântaţi şi păstori fericiţi, aşa cum s-a spus întotdeauna despre cei ce păstoresc sufletele, sunt tot atât de fericiţi sau fericirea şi binecuvântarea lor este direct proporţională cu credincioşii pe care-i păstoresc şi pe care i-a încredinţat Dumnezeu spre păstorire. Poporul român este un popor creştin, iar ierarhii, preoţii şi monahii sunt fericiţi să păstorească acest popor al lui Dumnezeu, care ne inspiră, care ne susţine, care ne întăreşte, ne încurajează şi cu care împreună călătorim spre Împărăţia lui Dumnezeu. Este sărbătoare în cer şi pe pământ şi odată cu clopotele care răsună puternic, cutremurul Învierii Domnului va ajunge la toate inimile, în toate familiile, în toate comunităţile, în toate bisericile, la toate Sfintele Altare bisericeşti şi la toate altarele inimilor noastre. „Hristos a Înviat” şi să avem sărbători binecuvântate, cu Lumină Sfântă, cu pace şi să nu ne temem, pentru că Hristos Cel ce a Înviat din morţi ne-a adus mesaj de îmbărbătare.”

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit şi despre semnificaţia Învierii lui Hristos:

„Dăm slavă lui Dumnezeu că ne-a ajutat să trăim starea noastră firească de normalitate, de creştinătate, de credinţă puternică în Dumnezeu şi de mărturisire a Fiului Său, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos Cel ce a Pătimit, Cel ce S-a Răstignit, Cel ce a murit pentru noi şi pentru a noastră mântuire şi a Înviat a treia zi din morţi, după Scripturi. Acest eveniment unic din Univers, din cer şi de pe pământ, îl prăznuim noi în fiecare an de sărbătoarea Învierii Domnului. Nu este o comemorare, este o retrăire, este un mod de viaţă creştinismul, iar Învierea lui Hristos dă sens vieţii. Dacă omenirea, până la Hristos, a ales să se despartă de Dumnezeu prin neascultare şi, despărţindu-se de Dumnezeu Izvorul vieţii, a mers pe calea suferinţei, a neputinţei, a îmbolnăvirii şi îmbătrânirii şi, în cele din urmă, a morţii, şi nu era ieşire din această eroare în care a intrat umanitatea datorită duşmăniei celui rău, a diavolului, care este duşmanul lui Dumnezeu, al omului şi al vieţii, al fericirii omului şi al fericirii lui veşnice, dacă Iisus Hristos n-ar fi venit ca să schimbe sensul existenţei şi al vieţii, dacă viaţa a fost pornită spre moarte de către Adam şi urmaşii lui, Hristos a reaşezat-o pe traiectoria vieţii către Dumnezeu. Cum? Ştim bine toţi, atât cât putem noi reţine din teologia biblică şi din învăţătura sfintei noastre Biserici. Este bine să ştim că Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, adică nu Universul, nu materia, ci omul şi umanitatea, încât pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, L-a dat ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară şi aibă viaţă veşnică. Acest lucru l-a făcut Mântuitorul. A primit de bună voie să asculte de iubirea lui Dumnezeu prin smerenie. Dumnezeu a iubit lumea şi umanitatea, iar Fiul a acceptat, pentru salvarea omului şi a umnităţii, să plătească preţ de sânge. Să moară şi să poată spune ucenicilor săi mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are ,decât să-şi pună viaţa sau sufletul pentru prietenii săi, pentru cei ce-i iubeşte, pentru cei ce doreşte să-i salveze. Aceasta s-a petrecut la Pătimirea, Răstignirea, moartea şi Învierea Domnului. Atât de mult a iubit lumea şi atât de mare a fost iubirea lui Dumnezeu, încât a fost mai puternică decât moartea, a conchis Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Hristos, fără greşeală, fără cusur, fără păcat, a acceptat toată suferinţa în numele umanităţii şi a purtat toate păcatele noastre şi le-a pironit pe Cruce, le-a urcat pe Cruce, şi acolo a găsit resurse fizice, în stare de cumplită suferinţă, să zică: Părinte, iartă-le lor că nu ştiu ce fac! Acesta este miracolul pe care îl trăim şi-l prăznuim în fiecare an. De aceea, suntem mulţumitori faţă de Dumnezeu că ne-a ales şi pe noi întâi între popoarele creştine, ne-a chemat după Învierea Domnului, care le-a dat mandat Apostilor, după Înviere, după ce le-a transmis mesaj de pace, i-a întărit şi azis: bucuraţi-vă şi nu vă temeţi. Iată eu am biruit în cer şi pe pământ. Satana a fost învins.”

Sfânta Liturghie solemnă

Slujba Învierii Domnului a continuat cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie din ziua de Paşti, oficiată în interiorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” de un sobor alcătuit din slujitorii sfântului locaş de închinare: Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi misionar şi mare eclesiarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Pr. Viorel Bud, Pr. Prof. Florin Hoban, inspector şcolar pentru Religie la Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Ionuţ Pleş, Pr. Dr. Valeriu Vana, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”.

În timpul Sfântei Liturghii Catedrala a fost arhiplină de credincioşi, care au ţinut să se roage la această Slujbă unică din perioada unui an.  Circa 100 dintre ei s-au mărturisit şi au primit Sfânta Cumenicătură, după un ajun ung şi greu, fără mâncare şi fără apă, care a început joi seara.

După otpust, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a citit rugăciunea de sfinţire a bucatelor, după un obicei care se păstrează de mulţi ani pe cuprinsul Episcopiei, iar Părintele Arhim. Casian le-a binecuvântat cu aghiasmă.

Slujba celei de a doua Învieri

De la ora 12,00, s-a oficiat Slujba celei de a doua Învieri sau Vecernia din Ziua de Paşti, când s-a citit Sfânta Evanghelie în mai multe limbi, semnificaţia acesteea fiind explicată în detaliu de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în cuvântul de învăţătură, care a vorbit şi despre alte rânduieli care se respectă cu stricteţe din perioada pascală până la praznicul Înălţării Domnului, iar altele până la Rusalii.

Un spaţiu important duhovnicesc a acordat vieţii Sfântului Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a cărui prăznuire este în 24 aprilie, iar în acest an, deoarece în această zi a fost sărbătorită Învierea Domnului, slujba va fi săvârşită marţi după Paşti, 26 aprilie.

***

Beneficiind de o vreme liniştită, cu lumânări care au stat aprinse mereu, fără ca vântul să stingă vreuna, şi fără ploaie, praznicul Învierii Domnului din acest an a fost o sărbătoare binecuvântată de Dumnezeu.

În jurul orei 3,00, credincioşii s-au întors la casele lor, pentru a gusta cu bucurie şi în linişte pasca cu vin şi bucatele sfinţite.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a felicitat pe toţi ostenitorii Sfintei Catedrale pentru buna organizare a acestui praznic, pentru înfrumuseţarea sfântului locaş de închinare pentru efortul deosebit pe care l-au depus.

Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.