Se caută oameni ieftini

0
109

Poate nici nu observăm că, în ultimele trei decenii, lângă noi se întâmplă un fenomen ciudat. Trăim obsesia răsturnării valorilor. O realitate crudă, care nici măcar nu este luată în seamă. Dar cine să discute și să promoveze valorile românești la început de secol și mileniu? Românii, striviți de situația economică marcată de crizele cărora nu le mai dăm de capăt? Apoi se schimbă generațiile, care produc fracturi serioase în filmul istoriei recente. Procentul mare de analfabeți funcțional nu au cum să discute despre cultură, știință ori siderurgie. Societatea are alte straturi, alte fluxuri, dar mai ales alte ambiții. Valorile artistice s-au restrâns în cercul unor inițiați. În perioada interbelică, o perioadă de înflorire a culturii române, filosoful Vasile Băncilă făcea următoarea constatare: societatea burgheză înseamnă societatea bazată pe capital.
Într-o astfel de societate, bătrânii își pot păstra locurile, pe care le ocupă în societate, foarte multă vreme. Mai ales în sfera artistică, unde experiența este extrem de necesară, deoarece generează idei profunde. Țăranii dădeau copiilor pământul pe care nu-l mai puteau munci. Negustorii se retrăgeau cu micul capital pe care-l putuseră agonisi. Bătrânii rămâneau cu prestigiul, cu forța morală. Asta constata filosoful Vasile Băncilă. Mă aștept să mi se reproșeze că au trecut câteva decenii bune de la peisajul sociologic descris de cărturar. Dar rămâne un reper românesc. Cred că sunt impulsuri sociale, economice și morale, care pot rămâne ca pilde. Se pot lua energii pentru acum din mari experiențe confirmate.
În timpul istoriei noastre, oameni de maximă luciditate și har au luat ca modele trecutul și l-au pus în practică cu folos, fiind de bun augur. Da, este nevoie de curaj și inspirație socială, politică și culturală. Mă gândesc că ilustra familie a Brătienilor a traversat o bună parte din istoria României, lăsând urme adânci în destinul nostru. Nu i-am auzit pe actualii liberali că s-ar raporta cu reverență la înaintașii lor. Nici că ar desluși doctrina liberală. În actuala coaliție este mai greu. Dacă astăzi este atâta nesiguranță, suficientă nefericire în timpul pe care-l trăim, e pentru că se practică politica ariciului. După criza pandemică, a venit cea a energiei, scumpirea alimentelor, oamenii s-au înconjurat de prudență, să nu zic frică, și sunt în căutare de fericire personală. După mirajul banilor, confortul locului de muncă, da, oamenii mizează pe fericirea personală.
Jucăm la ruleta fericirii individuale. Până la un punct nu-i atât de rău. Un om fericit ar trebui să iradieze în jur starea de beatitudine. Vedeți și Dumneavoastră că nu prea se întâmplă așa ceva. Ei, cei cu asemenea înzestrări personale, sunt oameni scumpi. Frumoși la suflet. Care nu practică bucuria de a urî pe alții. De a face rău altora. Acum trăim o vreme când se caută oameni ieftini, duplicitari, sforari. La asemenea oameni, demnitatea nu are căutare. Mai zilele trecute, am întâlnit un om de toată isprava, priceput și cu dorința de a trăi firesc viața. Un om cu studii superioare, cum se zice. Cu preocupări culturale de luat în seamă. Dar omul nostru își ascunde diploma de la facultate și o prezintă la interviuri profesionale pe cea de studii medii.
De ce?, l-am întrebat. Deoarece și firmele caută oameni ieftini. Cu studiile medii îți găsești mai repede un loc de muncă. Nu mi-a venit a crede că omul meu recurge la această soluție. Cei cu studii superioare au un alt tarif. Da, se caută oameni ieftini. Omul preferă această ipostază pentru a avea unde lucra. Când să trag concluzia: cu o rândunică nu se face primăvară, omul mi-a spus că nu este singur în orașul acesta, care preferă condiția omului ieftin. De ce? Pentru că se caută oameni ieftini. Această sintagmă are mai multe înțelesuri. Oricum, practica este mai greu de înțeles. Și mă gândeam la spusele filosofului Vasile Băncilă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.