În zona „Deasupra Coastei”, din comuna Șișești, s-au instalat cu stâna Nicolae Pop și Gavrilă Pintea, din Negreia. Aceasta cuprinde 450 de oi, doi măgari și patru câini.
Atmosfera mirifică din jurul stânii atrage foarte mulți vizitatori. Printre aceștia se numără băisprianul Mircea Husti, care nu urcă niciodată cu mâna goală. Are mereu provizii și „grenade” pentru ciobani. În weekenduri sunt cu zecile. Vuietul lor se se aude la mare depărtare. Sunt fericiți că merg la oi, strigătul de bucurie transmițându-l și celor care, din diverse motive, nu urcă la stână. Unii mergeau pe jos, însă cei mai mulți, cu mijloace de transport auto.
Nicolae Pop deține 170 de oi, din care 60 sunt de rasă, și dau la un muls un litru de lapte. Valoarea unui exemplar se ridică la 2.500 lei.
”Toată viața am crescut cu oile. Părinții, bunicii și străbunicii au ținut oi. În această primăvară am vândut 140 de miei, iar 60 i-am lăsat pentru a întineri efectivul. A fost un an bun și am vândut la prețul de 22 lei kilogramul. Toate oile sunt înregistrate în COP. Am pășunea mea, iar în completare am concesionat peste 100 ha. Mă ajută foarte mult familia și sper să ducă mai departe această pasiune a mea. Am un cioban permanent și 3 ajutoare. E greu cu mulsul că nu găsesc pe nimeni să ne ajute. Dimineața la ora 5 trebuie să fii în strungă. E greu să te trezești așa devreme. Nici terenurile nu le lucrează oamenii. Noi le întreținem la jumătate satul. Când le lăsăm, toate se umplu de huci. E greu la oi, dar asta este boala noastră nebunească. Cașul, brânza și urda o vând la cererea clienților și nu sunt nevoit să stau prin piețe. Am vândut cu 35 lei kg de caș, brânză sau urdă” – spune Nicolae.
Colegul său Găvrilă Pintea a fost cioban mereu. În urmă cu 3 ani, s-a apucat de afacere, iar acum deține 70 de oi. 40 de miei îi crește acasă. „M-am săturat să fiu cioban și să am grijă de oile altora. Acum le am pe ale mele și sunt fericit. Am drag de oi. Toată afacerea o fac cu fondurile personale, iar din subvenția primită de la stat, îmi achit jumătate din cheltuielile cu îngrijitul oilor pe vară. Mă bucur că pot păstra această tradiție și, în plus, îi pot ajuta pe alți crescători care au câteva oi doar ca să aibă puțină brânză necesară pentru familie. După măsuriș, fiecare crescător va primi caș și urdă în mai multe etape care vor urma. Producția pe care o va primi fiecare crescător este în funcție de cantitatea de lapte avută la măsuriș. Cu rele, cu bune, m-am obișnuit în fiecare an să practic această îndeletnicire. Dacă există seriozitate, vine și puțină satisfacție financiară. Din nefericire, sunt tot mai puțini oameni serioși care să iubească și să îngrijească bine animale” – spune Găvrilă. (v.i.)
