Spre groaza locuitorilor, Recea și Tăuții-Măgherăuș își dispută mixul de steril praf cu dejecții!

0
399

Fenomenul nu e nou, dar el evoluează. În fiecare an, pe timp secetos, iazurile și haldele de steril din jurul Băii Mari (și nu numai) antrenează nori de praf care ajung pe sate, pe culturi, pe oraș chiar. Dar nu e totul!

Zilele trecute, odată cu vânturile iscate, sătenii din comuna Recea, dar mai cu seamă cei din Lăpușel, s-au plâns de norii de steril ridicați de pe iazurile vecine. Vă reamintim, sunt trei: cel cu cianuri al Romaltyn, plus cele două vecine oarecum consecutive de sub satul Săsar. Am fost să le revedem și am aflat noutăți! În primul rând, autoritatea locală din Recea, primarul și viceprimarul împreună, ne spune că au făcut întâmpinări spre Conversmin, alături de primarul vecin din Tăuții-Măgherăuș, pe care îi roagă să înceapă odată lucrările de ecologizare promise. Surpriză!

La conducerea respectivei instituții se află mai vechea noastră cunoștință, odinioară mare speranță a politicii băimărene, Ioan Iustin Talpoș! Aproape că ne-am aștepta să pună mâna să ne rezolve problema, ar fi o datorie de onoare a unui politician/candidat care a promis câte-n lună și-n stele băimărenilor! ACUM ar fi momentul! Din imagini și din filmări, situația e destul de gravă. Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, să ne lamentăm cum mâncăm noi legume de pe lângă Săsar și se sub halde, Vorba secretă a băbuțelor „Poftiți/Tessék” din piețe: „Ce să mai cultivăm, că sunt de toate în Polonia…” Dar am revăzut haldele, mai ieri.
Iazul cu cianuri este secat cel puțin la o treime, ceea ce ridică întrebarea…unde s-a dus apa evaporată și cu cât amar de cianuri? Primul iaz de vizavi este ecologizat de Mama Natură, e plin de salcâmi și de mesteceni, acolo e viață sălbatică și se practică enduro. Din păcate, se practică și tăierea masivă a copacilor crescuți cu greu acolo, ceea ce pare o blasfemie, la cât s-au chinuit să prindă rădăcină în steril… Al doilea iaz din linie se împădurește încet, dar de pe el se pornesc acei nori de steril care fac rău culturilor din jur și oamenilor. Surpriza vine dintre cele două iazuri, unde este un depozit, acceptat de Recea, al „nămolurilor orășenești” băimărene, adică al dejecțiilor uscate din stația de epurare a Băii Mari. Cu un drum, oameni de bine au cărat acolo moloz, pământ, gunoaie. Dacă aveau un minim simț sau dacă era un singur om de bine în jur, le depozitau sus pe iazuri și încet-încet ele se acopereau cu pământ… Aflăm cu un drum că „depozitul de rahat” dintre iazuri e cam plin și că, săptămâna trecută, orașul a cerut vecinilor, celor din Tăuții-Măghe­răuș, să primească ei de-acum încolo nămolurile orășenești, pe teritoriul Tăuților. A avut loc chiar o adunare populară cu oamenii din Bozânta, nu cunoaștem încă rezultatul. Cu un drum, am umblat și pe iazul de la Tăuții de Sus, de pe teritoriul orașului Baia Sprie. Evident, și acolo oamenii beneficiază de nori de steril, la fel a fost și anul trecut. Cu rezerva că, văzută cu ochii noștri de pe iaz, acolo s-a început o ecologizare care a fost lăsată baltă. Partea mare a iazului e înierbată, acolo se văd acum urme de motociclete, mașini și ATV-uri, doar partea dinspre Flotație e încă la vedere, plus mijlo­cul/cen­trul iazului mare. Prin urmare: 2022 minus 1997, anul de debut al închiderii mineritului în Maramureș fac 25 de ani de când consumăm steril pe pâine deși nu ar trebui, n-ar fi cazul. Domnu’ Talpoș, dom’ profesor, ne dați o mână de ajutor?!?

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.