Promovare trasă din pix

0
81

Procentul obținut de absolvenți la Evaluarea Națională și Bac, statistic, exprimă performanța școlilor generale și liceelor la sfârșitul anului școlar. Cu o promovabilitate ridicată și nemaiîntâlnită în ultimii zece ani, am putea crede că preuniversitarul a renăscut din propria cenușă.
Numai că, la o analiză pe fond, nu formă, realitatea contrazice aparențele. Istoria examenelor confirmă că, pentru ministerul de resort și liceele neperformante, procentul redus de promovare întotdeauna a fost o bilă neagră. Apelând la soluții tradiționale, „incriminații” evită criticile și acuzațiile. Teoretic, ele dau rezultate, însă, în realitate, maschează pregătirea slabă a majorită­ții absolvenților. Soluția subiectelor extrem de accesibile, elaborate de minister, ameliorează procentul, însă creează o contradicție fără logică. Vorbim de volumul imens de cunoștințe teoretice transmis timp de patru ani elevilor, raportat la gradul redus de dificultate al subiectelor. Concret, la școală se învață mult și la examene se cere puțin. Dacă școala nu reușește să-i învețe pe elevi lucruri utile și necesare în viață, are obligația să-i convingă că, în loc de nimic, și teoria e bună la ceva. Subiectele facile din anul acesta au devoalat un alt paradox. Procent redus de promovare, când elevii au fost la școală, și ridicat, când mai bine de doi ani au stat acasă. Și în online s-au jucat de-a școala. Ca să nu aibă bătăi de cap, conducerile unor licee tehnologice au descoperit o metodă inedită, tipic românească. Fiind conștiente că șansele majorității absolvenților de a trece bacul sunt minime îi lasă corigenți, iar la examen se înscriu numai cei care prezintă o oarecare siguranță. Astfel că, dintr-o clasă de treizeci, se înscriu cinci, atâția sunt admiși și rata de promovare iese 100%. Alte licee au lăsat lucrurile să curgă fără să apeleze la trucuri. În final, la nivel național sunt 42 de licee în care niciun elev nu a promovat bacul. În Maramureș, patru licee au concurat pentru „lanterna roșie” aflată în coada clasamentului. Ele sunt cunoscute și fără să deranjeze conducerea ISJ, situația se repetă în fiecare an. Legat de rezultatele „umflate”, mai trebuie făcute câteva precizări. Ce-i drept, pandemia a demolat și mai mult calitatea școlii, însă pentru profesorii meditatori a fost mană cerească. Covidul le-a rotunjit veniturile, iar la părinți le-a golit buzunarele. Suspiciuni ridică și ploaia notelor și mediilor de zece obținute de elevii „merituoși” la examene. Prilej nejustificat pentru primării și consilii județene de a-i premia pe elevi și profesori din bani publici. De mai multă vreme, autoritățile locale sunt obsedate de premii și premianți. Premiază olimpicii, profesorii care i-au pregătit și mai nou șefii de promoție, absolvenți ai școlilor gimnaziale din județ. Aștept ziua în care vor fi premiate miile de absolvenți cu diplomă care au dobândit statutul de analfabeți funcțional. Pe seama performanței sunt politicieni care vorbesc prostii. Nu știu pe unde s-a școlit Marcel Ciolacu, președintele PSD, însă cu școala nu le are. Zilele trecute, a făcut o declarație (nu este singurul) prostească. După opinia lui, cadrele didactice ar trebui remunerate în func­ție de performanță. Înseamnă că profesorii cu procent ridicat de promovare ar trebui umpluți de bani, iar ceilalți dați afară. Am slujit școala peste cinci decenii la toate nivelurile, însă nu am reușit să identific criteriile de performanță. Dacă vorbim de premiere, pe capul celor care hotărăsc destinele școlii, aș pune o coroniță cu spini, nu de flori. Rezultatele de anul acesta denotă că școala în continuare se află în cădere liberă și trebuie luate ca o bășcălie, nicidecum performanță.
prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.