Școala pe nisipuri mișcătoare

0
79

Nu uit că prima mea profesie a fost cea de învățător, ca absolvent al Liceului Pedagogic din Sighetul Marmației. Și acum am imaginea mea de la catedră, în fața elevilor, de la Școala din Breb. Vremea a trecut, lumea s-a schimbat profund, dar profesorii și elevii au aceeași menire. Unii predau, ceilalți învață. Chestiunea arzătoare, de vreo trei decenii încoace, este cum se predau cunoștințele și mai ales care este conținutul lor. Eu nu am cum să dau sfaturi în ziua de astăzi, dar sunt atent la ce se întâmplă în jur, ce reacții au cei pricepuți și instruiți. Educația e un subiect care revine, periodic, în dezbaterea publică. Profesori și experți în domeniu discută despre performanță și reversul ei. Dincolo de multe reușite de luat în seamă, la olimpiade internaționale, elevii noștri au și rezultate modeste, iar analfabetismul funcțional are o plajă îngrijorătoare.
Despre care se vorbește foarte puțin, deși este o realitate tristă. Apoi, sunt diferențe mari între școala de la orașe și cea din satele românești. Nu s-au găsit soluții de apropiere între ele. Nu-i de mirare că din 1990 încoace, legea educației a fost modificată de 60 de ori, timp în care pe la minister s-au perindat 29 de miniștri ai Învățământului. Cu multe păreri și mai puține izbânzi. Și actualul ministru, Sorin Câmpeanu, propune o reformă structurală, supunând discuției publice, până în 24 august, două noi legi ale educației. Una pentru învățământul preuniversitar și una pentru învățământul superior.
Am răsfoit și eu presa foșnitoare, dar și cea online, și nu am văzut prea multe opinii. Semnalez revista „Observator cultural”, care găzduiește o dezbatere serioasă, ce poate fi de folos domnului ministru. Care se prevalează de proiectul „România educată”, inițiat de președintele țării. M-am bucurat că printre participanții la analiza stării de fapt, din amintita revistă, am întâlnit și numele profesorului Ioan Țiplea, de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Baia Mare, cu un articol documentat, referitor la misterele examenelor naționale. După ce mărturisește că s-a străduit să-și onoreze meseria de dascăl, pe care o face cu plăcere și pasiune, se bucură de izbânzile elevilor și se întristează la eșecurile și neîmplinirile lor, mai mari ori mai mici, oglindite în rezultatele obținute la examene, vine cu o serie de întrebări din interior.
Sunt aceste examene serioase, corecte și obiective? Dar notarea și evaluarea lucrărilor de la aceste examene? Sunt la fel de corecte și obiective? Nu bagă mâna în foc că ar fi așa. Vine cu argumente. „Bunăoară, conform datelor oficiale, dacă ne raportăm la cele aproape cincizeci de mii de contestații ale notelor de la examenul de bacalaureat din acest an, dar și la sumedenia de cazuri semnalate de mass-media, în care au existat diferențe enorme și inadmisibile, de mai multe puncte, între notele inițiale și cele primite în urma acestor contestații, înclin să cred că seriozitatea, competența, corectitudinea și obiectivitatea unor profesori-evaluatori au fost… îndoielnice. Și atunci, pe bună dreptate, ne putem întreba: cum de s-au putut produce atât de grave erori de notare?”, se întreabă profesorul Țiplea.
Și explică pe îndelete mecanismul prin care s-a ajuns la aceste gafe impardonabile, care au dat peste cap notele unor absolvenți din Baia Mare. Vine cu un exemplu concret. Un elev, de la un colegiu emblematic al Maramureșului, a contestat notele inițiale obținute atât la limba și literatura română, cât și la biologie. De semnalat că lucrările elevilor din Maramureș au fost corectate în centrele din județul Suceava, iar contestațiile la Bistrița. În cazul absolventului amintit, primii corectori i-au dat nota 7 la limba română, iar după contestație, conform metodologiei, patru profesori bistrițeni au evaluat aceeași lucrare cu nota 9,35. Profesorul Ioan Țiplea atrage atenția că, în raport cu actualele proceduri și reglementări ce vizează admiterea în licee și facultăți, asemenea greșeli costă enorm.
Ele pot stopa accesul elevului la liceul dorit, după cum pot deturna grav traiectoria formării profesionale, pentru absolvenții de liceu care aleg acele facultăți unde admiterea depinde de media de la examenul de bacalaureat. Asemenea observații sunt extrem de utile în cadrul dezbaterii inițiate de minister. Cu condiția să se țină seama de ele. Cu asemenea opinii se pot îndrepta multe erori. Sunt venite din interiorul sistemului de învățământ. Cu prudență, și o oarecare jenă de breaslă, se spune adevărul despre calitatea profesională a dascălilor. Se practică, în mare parte, tăcerea din sistem. De aceea am apreciat opiniile iscoditoare ale profesorului Ioan Țiplea.
Din păcate, comunitatea didactică este destul de reținută pentru a face lobby propriului domeniu. Educația este esențială pentru viitorul unei nații. Școala nu poate sta pe nisipuri mișcătoare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.