România contrastelor multiple

0
105

Orice afirmație trebuie susținută cu argumente, altfel nu valorează două parale. În căutarea lor, am apelat la rezultatele sondajelor de opinie ce vizează evoluția țării în anii democrației. Primul contrast demn de luat în seamă rezultă din răspunsurile intervievaților. În proporție majoritară, declară că România merge într-o direcție greșită. Aritmetic, înseamnă că minoritatea este de altă părere și consideră că România, în democrație, a evoluat pozitiv. Declarațiile sunt vechi, s-au născut cu mulți ani în urmă, au rămas neschimbate și, periodic, revin în actualitate. Numai că sondajele au o deficiență iremediabilă. Din cauza eșantionului format dintr-un număr mare de persoane, a diversității și personalizării răspunsurilor, argumentele ce susțin declarațiile nu pot fi contabilizate. Mai precis, la peste o mie de oameni nu li se poate pretinde ce motive i-au determinat să-și formuleze răspunsurile. Eu cred că ele pot fi bănuite și depind de categoria socială din care fac parte respondenții și capacitatea lor de percepție a fenomenului. Judecătorul de la CCR, sufocat de numărul pensiilor speciale și salariul barosan, confundă mersul țării cu bunăstarea și prosperitatea sa și a familiei. Fie că nu-l interesează mersul țării, sau dacă este sincer, va spune că țara merge prost, iar lui îi merge bine. Misterul răspunsurilor rămâne valabil pentru doctorul și politicianul corupt, evazionistul fiscal, pensionarul din structurile de forță reangajat la stat, pentru toate personajele implicate în corupție și hoție, fenomene ce îngroapă România. Afirmația îmi aparține, însă ea rezultă din indexul corupției realizat de Eurobarometru, unde din 27 de țări din UE, România ocupă locul 26, iar la nivel global, 66. Averea adunată prin corupție legitimează și adâncește contrastul dintre minoritatea bogată și majoritatea săracă. Coruptu-i ca lemnul strâmb, nu-l poți îndrepta nicicând. Contraste și opinii diferite apar și în rândul majorității, care consideră că România se află într-o evoluție regresivă. Românii școliți și informați asupra evoluției au o viziune de ansamblu și una de profunzime. Capacitatea individuală le permite să proceseze corect anomaliile și cauzele care generează contrastele în societate. Prin urmare, argumentele lor confirmă pe deplin direcția greșită în care merge țara. Total diferit gândesc respondenții proveniți din categoriile sociale, vulnerabile și defavorizate ale societății. O clientelă electorală fidelă PSD, pentru care direcția țării înseamnă doar pensii, salarii și ajutoare sociale majorate. Între România și alte țări din UE, contraste apar în modul de abordare a crizelor suprapuse. În timp ce alte țări trec la măsuri de austeritate, ministrul Budăi o ține prostește cu majorări de pensii și salarii, în primul rând, la demnitari. România contrastelor se regăsește și în viitorul țării format în școală. După cum evoluează școala, România educată, în varianta Iohannis, va prinde contur la Sfântu așteaptă. Deși opinia publică condamnă degradarea sistemului, când se pune problema reformării lui, cei mai înverșunați reprezentanți sunt cadrele didactice, părinții, asociațiile de elevi și o parte dintre intelectualii de seamă ai țării. Din seria anomaliilor și contrastelor fără număr mai fac parte: salariile de la stat mai mari decât la privat, concediul maternal de trei ani, numărul mare al sărbătorilor legale, lipsa de încredere în instituțiile statului, încrederea nejustificată acordată armatei și bisericii, scandalurile politice, prezența UDMR la guvernare, lipsa dialogului dintre instituții și societatea civilă, contrastul pe toate planurile dintre mediul rural și urban etc. Pe de altă parte, sunt argumente care ne îndeamnă să gândim pozitiv. În România, contrastele sunt fenomene normale, iar țara nu este săracă, nici nivelul de trai scăzut. Supermarketurile nu duc lipsă de clienți, evenimentele costisitoare au revenit, litoralul a fost luat cu asalt, iar vacanțele în străinătate sunt la ordinea zilei. Cu miliarde de euro împrumutate, în România se trăiește bine. La întrebarea: Până când? nu știu să răspund. Dar nici sloganul “după noi potopul” într-o societate normală nu are ce căuta.
prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.