Pe fondul alimentației diversificate, a apărut nutriția, știința care-i învață pe oameni să mănânce sănătos până la adânci bătrâneți. Ca orice fenomen cu impact asupra vieții, alimentația nu poate evita controversele, speculațiile și informațiile false. Care ajunse în spațiul public, în rândul unor segmente ale populației, pot induce derută, confuzie și dezinformare. În principiu, sfaturile nutriționiștilor sunt orientative, motiv de a fi preluate selectiv, nu de-a valma. După unele teorii, exagerate și lipsite de logică, toate alimentele au defecte și afectează sănătatea. Metaforic vorbind, nu mai știm ce să mâncăm și în viitor vom fi obligați să digerăm răbdări prăjite sau să facem post negru. Un model de alimentație oferă piramida alimentară, elaborată de specialiști americani în nutriție. Autorii pun la bază cerealele, legumele și fructele, în vârf carnea, ouăle și exclud grăsimile, dulciurile și sarea. Prin urmare, în locul alimentelor de origine animală ar fi bine să mâncăm produse vegetale. Numai că piramida este teorie curată, autorii omit aspecte esențiale, ce țin de alimentație. Vorbim de fiziologia fenomenului și factorii individuali, care-l influențează, precum: vârsta, sexul, profesia, metabolismul, starea de sănătate, mediul etc. Argumentele științifice demontează părerile nutriționiștilor dornici de publicitate. De exemplu, aminoacizii esențiali, din carne, în sânge se absorb în proporție de 80%, iar din cereale și legume, doar 20%. Aceștia, în majoritate, ajung în intestinul gros, unde se pierd sau urmează genul de metabolizare numit flatulență (gaze). În eforturi intense, de lungă durată, grăsimile sunt binevenite în alimentație. La nivel celular, se ard mai greu, dar eliberează mari cantități de energie. Pe vremuri, merindea țăranului român, plecat la coasă, era simplă și eficientă. Pâine, slănină, ceapă și cel mult două ouă fierte. A muncit din greu și nu s-a plâns că are colesterolul mărit. Grăsimile consumate trebuie arse prin activități fizice, altfel provoacă boli cardiovasculare. În eforturi de scurtă durată și dulciurile își au rostul lor, iar ionii de Na și Cl, din sare, în orice condiții, sunt necesari în contracția musculară. Așadar, din toate putem mânca, dar cu măsură. Bun, dar ce facem cu alimentele importate din UE, considerate la origine modificate genetic. Consumăm legume și fructe arătoase, dar fără gust și miros, care se alterează repede. Carnea importată se digeră greu și lasă impresia că mestecăm cauciuc. Altfel spus, alimentele importate au formă, însă le lipsește fondul. Observațiile consumatorilor sunt îndreptățite, dar trebuie făcută o precizare. Teoria alimentelor modificate genetic nu are suport științific. Pentru agricultură, scopul geneticii este să creeze soiuri de plante și rase de animale cu calități superioare. Așa a procedat timp de peste opt decenii, la fel va face în continuare. Calitatea discutabilă a alimentelor importate se datorează tratamentelor chimice la care sunt supuse materiile prime prelucrate, ce stau la baza industriei alimentare. La agricultura intensivă nu se poate renunța. Pe planetă trăiesc peste opt miliarde de guri înfometate, ce trebuie zilnic hrănite. Oamenii vor fi obligați să se adapteze din mers noului gen de alimentație. Agricultura tradițională, ce produce alimente impropriu numite “eco” sau “bio”, are puține șanse de supraviețuire. Nici legumele cultivate în spații deschise, pe teren îngrășat cu gunoi de grajd și nestropite, nu sunt “curate”. Ploile acide favorizează apariția bolilor și afectează producția. Cine cultivă roșii de grădină trebuie să aibă răbdare. Primele fructe le va consuma la începutul lui iulie și ultimele la sfârșitul lui octombrie. Condiția este ca vremea să fie compatibilă cu eforturile făcute. Cum răbdarea are limite, supermarketurile stau la dispoziție cu de toate pentru toți. Civilizația are un preț ce trebuie plătit. Bani să fie. Agricultura românească nu performează. De ce? La întrebare ar trebui să răspundă cei care în anii democrației i-au cântat prohodul sau la intrarea României în UE i-au negociat viitorul.
prof. Vasile ILUȚ
