Editorial

De ce au ajuns secunzii preşedinţi?

Cu excepţia alegerilor prezidenţiale din 1992, toate celelalte au fost câştigate de secunzi, adică, de candidaţii  clasaţi pe locul 2, atât în sondajele premergătoare prezentării la urne cât şi în exit-poll-urile realizate la ieşirea de la secţiile de votare. Astfel, în 1996, este declarat preşedinte Emil Constantinescu, deşi Ion Iliescu l-a surclasat. În 2000 ajunge preşedinte Ion Iliescu, deşi sondajele îl dădeau câştigător pe Vadim Tudor. În 2004 şi 2009, câştigă Traian Băsescu, deşi exitpoll-urile îi dădeau învingători pe Adrian Năstase, respectiv Mircea Geoană. Citeşte mai departe...

Actualitate

Bocet pentru satul maramureşean la conf…

Bocet pentru satul maramureşean  la conferinţa

Ieri dimineaţă, la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, a avut loc deschiderea oficială a Conferinţei Na­ţionale "Contemporaneizarea tradiţiei. Identitate şi alteritate", ediţia I, care se desfăşoară timp de... Read more

Administratie

Subvenţii şi ajutoare pentru agricultori

Subvenţii şi ajutoare pentru agricultori

• Producătorii agricoli care doresc să retragă de pe piaţă cantităţi de legume şi fructe perisabile, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1.031/2014, pot notifica APIA - Centrul Judeţean Maramureş.... Read more

Evaluare utilizator: / 0
Cel mai slabCel mai bun 

Vremea prielnică de toamnă vine în ajutorul fermierilor maramureşeni care, în această perioadă, culeg roadele cîmpului. Cornel Butuza, un producător din Remetea Chioarului, a finalizat ieri de strîns recolta sa de cartofi de pe aproape 2 hectare de teren agricol. Producţia e catalogată ca fiind profitabilă, cu toate că seceta a lovit crunt culturile din acest an. Remetea Chioarului, prielnică pentru soiul Jelly
Ultima parcelă, de 36 de ari, a lui Cornel Butuza a fost ieri răscolită de utilajul recent achiziţionat de producător pentru a scoate la suprafaţă recolta acestui an. După patru zile de muncă, alături de membrii familiei, omul din Remetea Chioarului a bifat o cantitate de aproape 50 de tone de cartofi, culeasă de pe aproape două hectare de teren. Cu toate acestea, rodul muncii e mai mic decît în alţi ani. "Producţia totală e de pînă la 50 de tone, de pe 1 hectar şi 80 de ari. Ce-i drept, e mai mică cu vreo 20% faţă de alţi ani, dar totuşi această vară a fost una bună pentru cartof. Seceta a fost un factor care a scăzut recolta, iar, pe deasupra, cartofii au fost atacaţi, de viermele alb, ciormanul, dar care nu a făcut mari probleme", a spus Cornel Butuza. Din cele cinci soiuri de cartof plantate de producătorul Butuza, Jelly, Marabel, Laura, Bellarosa şi Finka, cel dintîi a găsit terenurile de la Remetea Chioarului ca fiind prielnice. Sămînţa a fost adusă din străinătate, printr-o firma Europlant, de la Avrig, judeţul Sibiu.
Investiţie de 700 de euro pentru un utilaj
Pentru a munci mai lejer şi a evita cheltuielile ridicate prin angajarea de oameni, Cornel Butuza a achiziţionat în acest an un utilaj cu ajutorul căruia a scos cartofii din pămînt. "Este o maşinărie cumpărată la mînă a doua, adusă din Germania, pe care am dat 700 de euro. Am lucrat circa 30 de ari pe zi, doar cu familia (6 oameni) şi aşa nu am mai avut cheltuială cu alte persoane pe care să le plătesc pentru cules. În plus, utilajul este foarte bun, nu lasă nici un cartof în pămînt", a arătat producătorul. Recolta a fost aşezată în cîteva locaţii, unde va sta în grămadă vreo 10 zile astfel încît fermierul să dibuiască care cartofi sînt sănătoşi şi care nu. După care, producţia va lua calea restaurantelor şi a unui magazin din Baia Mare. "Cartofii îi valorifc către trei restaurante şi un magazin din Baia Mare. Oamenilor cu care colaborez le plac aceşti cartofi şi ar cumpăra numai din aceştia. Preţul unui kilogram pleacă de la 1 leu în sus", a explicat Butuza. Producătorul a mai cultivat şi 40 de ari de varză de toamnă, gogoşari şi dovleci şi s-a îngrijit de trei solarii cu roşii. Seceta a fost principalul duşman al recoltei din acest an, însă remeteanul s-a folosit de o baltă şi de apa din rîului Lăpuş  pentru a iriga culturile. "Aşa secetă ca în acest an nu am mai văzut niciodată. Vara asta am irigat foarte mult. Am folosit apa dintr-o baltă şi de la rîu. Treaba merge oricum, destul de bine, mai ales dacă pui puţin suflet şi muncă mai multă. Ar trebui să ne ajute statul  cu subvenţii la sămînţă, cu subvenţii mai mari la suprafaţa de teren. Apoi mai e complicat cu desfacerea, dar dacă ai marfă de calitate, te descurci", a mai punctat producătorul din Remetea Chioarului.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Eveniment

66 de ani de la arestarea episcopilor gr…

66 de ani de la arestarea episcopilor greco-catolici

Spre finalul săptămînii trecute, greco-catolicii din Baia Mare au cinstit memoria episcopilor care, în urmă cu mai bine de şase decenii, au fost arestaţi de autorităţile comuniste pentru că nu... Read more

Interviu

Un vişeuan la Organizaţia Mondială a Săn…

Un vişeuan la Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în România, dr. Victor Ştefan Olsavszky, ne asigură că Ebola nu este o primejdie pentru ţara noastră. Întâmplarea a făcut să-l întâlnesc pe medicul... Read more

Ultimele comentarii