Editorial

Despre scurgerea timpului în Maramureş

Nu rămîn surprins de orice vorbă exotică spusă despre Maramureş. Am întîlnit nu puţini drumari cărora le respectam felul cum exclamă. Mai ales cînd beau un pahar de horincă ori gustă o pancovă autohtonă. Mă gîndesc că asta face parte din turismul gastronomic. Cel cu burta plină ca imagine de neuitat despre acest profund Maramureş. Nu doresc a supăra pe nimeni, dar la ceasul vieţii mele mă reazim pe înţelesurile adînci despre Nord desprinse de minţi iscoditoare. Care nu se dau la panegirice, ci fac observaţii care pun în oglinzi, mai mult sau mai puţin luminoase, locul în care ne-a hărăzit Dumnezeu să ne naştem. Am trecut de vremea cînd mă interesa înălţimea Gutîiului ori Tăul fără fund de După Piatră. Citeşte mai departe...

Vremea prielnică de toamnă vine în ajutorul fermierilor maramureşeni care, în această perioadă, culeg roadele cîmpului. Cornel Butuza, un producător din Remetea Chioarului, a finalizat ieri de strîns recolta sa de cartofi de pe aproape 2 hectare de teren agricol. Producţia e catalogată ca fiind profitabilă, cu toate că seceta a lovit crunt culturile din acest an. Remetea Chioarului, prielnică pentru soiul Jelly
Ultima parcelă, de 36 de ari, a lui Cornel Butuza a fost ieri răscolită de utilajul recent achiziţionat de producător pentru a scoate la suprafaţă recolta acestui an. După patru zile de muncă, alături de membrii familiei, omul din Remetea Chioarului a bifat o cantitate de aproape 50 de tone de cartofi, culeasă de pe aproape două hectare de teren. Cu toate acestea, rodul muncii e mai mic decît în alţi ani. "Producţia totală e de pînă la 50 de tone, de pe 1 hectar şi 80 de ari. Ce-i drept, e mai mică cu vreo 20% faţă de alţi ani, dar totuşi această vară a fost una bună pentru cartof. Seceta a fost un factor care a scăzut recolta, iar, pe deasupra, cartofii au fost atacaţi, de viermele alb, ciormanul, dar care nu a făcut mari probleme", a spus Cornel Butuza. Din cele cinci soiuri de cartof plantate de producătorul Butuza, Jelly, Marabel, Laura, Bellarosa şi Finka, cel dintîi a găsit terenurile de la Remetea Chioarului ca fiind prielnice. Sămînţa a fost adusă din străinătate, printr-o firma Europlant, de la Avrig, judeţul Sibiu.
Investiţie de 700 de euro pentru un utilaj
Pentru a munci mai lejer şi a evita cheltuielile ridicate prin angajarea de oameni, Cornel Butuza a achiziţionat în acest an un utilaj cu ajutorul căruia a scos cartofii din pămînt. "Este o maşinărie cumpărată la mînă a doua, adusă din Germania, pe care am dat 700 de euro. Am lucrat circa 30 de ari pe zi, doar cu familia (6 oameni) şi aşa nu am mai avut cheltuială cu alte persoane pe care să le plătesc pentru cules. În plus, utilajul este foarte bun, nu lasă nici un cartof în pămînt", a arătat producătorul. Recolta a fost aşezată în cîteva locaţii, unde va sta în grămadă vreo 10 zile astfel încît fermierul să dibuiască care cartofi sînt sănătoşi şi care nu. După care, producţia va lua calea restaurantelor şi a unui magazin din Baia Mare. "Cartofii îi valorifc către trei restaurante şi un magazin din Baia Mare. Oamenilor cu care colaborez le plac aceşti cartofi şi ar cumpăra numai din aceştia. Preţul unui kilogram pleacă de la 1 leu în sus", a explicat Butuza. Producătorul a mai cultivat şi 40 de ari de varză de toamnă, gogoşari şi dovleci şi s-a îngrijit de trei solarii cu roşii. Seceta a fost principalul duşman al recoltei din acest an, însă remeteanul s-a folosit de o baltă şi de apa din rîului Lăpuş  pentru a iriga culturile. "Aşa secetă ca în acest an nu am mai văzut niciodată. Vara asta am irigat foarte mult. Am folosit apa dintr-o baltă şi de la rîu. Treaba merge oricum, destul de bine, mai ales dacă pui puţin suflet şi muncă mai multă. Ar trebui să ne ajute statul  cu subvenţii la sămînţă, cu subvenţii mai mari la suprafaţa de teren. Apoi mai e complicat cu desfacerea, dar dacă ai marfă de calitate, te descurci", a mai punctat producătorul din Remetea Chioarului.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Interviu

„Important este ca România să nu rămână o eternă speranţă”

„Important este ca România să nu rămână o eternă speranţă”

Săliştea de Sus, 13 august 2014, Colocviile de cultură. Am bucuria întâlnirii cu domnul Vasile Iuga, săliştean cu o biografie extrem de complexă. L-am descoperit târziu, prin intermediul confraţilor clujeni... Read more

Ultimele comentarii