Prima pagină

Editorial

Ultima zi cu Băsescu

Erorile politice şi ororile administrative nu sînt pedepsite niciodată, dar succesele societăţii şi tendinţa spre normalitate trebuie evidenţiate la ruperea de preşedintele Traian Băsescu, după zece ani în care democraţia a fost principalul subiect de dispută între partide. Citeşte mai departe...

Sala de şedinţe a Prefecturii a fost plină joia trecută de apicultori, am numărat 130, majoritatea oameni în vîrstă. Alegerea preşedintelui şi a consiliului director al Filialei Maramureş a Asociaţiei Crescătorilor de Albine a fost tensionată, cîştig de cauză avînd tinerii.

Preşedinte pe următorii patru ani este Gabriel BĂLAN din Recea (are 100 de stupi, creşte şi mătci). Din noul Consiliu fac parte: Neculai Luca din Băiţa (95 de stupi), Toader Petrovan din Dragomireşti (140 de stupi), Vasea Miculaiciuc din Repedea (47 familii), Mihai Pop din Ariniş, Vasile Laza din Baia Mare (are la stupina din Aciua 100 de familii de albine) şi Mariana Tonea, aleasă statutar, ca directoare a magazinului Apicola din Baia Mare (oferă miere de salcîm la 25 lei/kg, în piaţa ţărănească e 28 lei!).
• Preşedintele Gabriel Bălan are telefonul 0748-518747. Vrea să activeze asociaţia profesională, la şedinţele anuale să participe măcar jumătate plus unu dintre cei 600 de membri, iar pe cei tineri doreşte să-i ajute să devină apicultori profesionişti.
Şi în apicultură sînt băieţi ... deştepţi
La şedinţă a participat ca invitat special preşedintele ACA România, Ioan Fetea, care i-a informat pe apicultori cu noutăţile din domeniu. Anul apicol 2012 a fost bun pentru unele judeţe, producţia medie pe stup fiind de 70 kg, dar în altele a fost slab, media scăzînd la 10 kg.
Mierea nu-i de calitate, la export apar refuzuri, cauza fiind cantităţile “enorme” de biostimulatori, adjuvanţi, hidrolizat de porumb pe care apicultorii le folosesc, iar efectul pe termen lung este scăderea imunităţii albinelor.
Stupii trebuie identificaţi cu plăcuţe, pentru a avea acces la subvenţii. Mai bună ar fi identificarea stupilor cu microcip (fixat în ladă).
Programul Naţional Apicol este fraudat masiv de către “băieţii deştepţi”, în dauna apicultorilor cinstiţi. Din cele 7 milioane de euro alocaţi în 2012 pentru PNA, 4 milioane euro au fost daţi pentru cumpărări, în mare parte fictive, de familii de albine. Fraude şi deturnări grave de fonduri se petrec şi la cumpărarea mătcilor.
Se pregăteşte o nouă lege a apiculturii, care prevede că statul va aloca bani bugetari pentru polenizare. Însă nicăieri în Europa statul nu plăteşte pentru polenizare, ci fermierii care obţin plus de producţie în urma polenizării!
ACA România (23.000 de membri, 900.000 de stupi) va iniţia organizaţia naţională OIPA pe produsul miere, aşa cum există în ţările vestice, pentru a putea infuenţa politica în domeniul apicol. ACA nu mai colaborează de-o vreme cu Ministerul Agriculturii, unde este “balamuc”, Ministerul i-a divizat pe apicultori în 300 de mici asociaţii, ca să-i poată controla. Ministerul nu agreează ACA, preferă să dialogheze cu organizaţiile slabe. În viitor, ACA se va comporta ca un sindicat, pentru a fi luată în seamă de guvernanţi.
Dacă nu plătim impozite, de unde subvenţii?
Impozitarea cu 16% a veniturilor din agricultură era aşteptată, trebuia să vină. Din toată Uniunea Europeană, doar în România şi Bulgaria nu s-a introdus acest impozit. Apicultorii persoane fizice care deţin sub 50 de familii de albine nu vor plăti impozit pe venitul agricol. Unii vor încerca să ocolească acest bir de 16%, la care se adaugă contribuţia la sănătate de 5,5%. Ioan Fetea îi sfătuieşte pe apicultori să plătească impozitele la stat, dacă vor să avem spitale, şcoli, drumuri... De unde să fie servicii publice, dacă nimeni nu plăteşte?! Mai simplu de aplicat ar fi fost sistemul de reţinere la sursă a taxei de 2% din valoarea produselor agricole vîndute spre unităţile de procesare (miere, lapte, carne, cereale). În Franţa, agricultorii plătesc 45% impozite, deci statul are de unde să achite subvenţii mari. Agricultorii români nu contribuie la bugetul ţării, aşadar nu pot pretinde subvenţii mai mari. Din anul 2014, impozitul pe venitul agricol va fi stabilit de fiecare judeţ în parte.
• • •
În 28 martie 2013, la Bucureşti, va avea loc Congresul naţional ACA. Ioan Fetea va candida pentru un nou mandat de 4 ani, însă nu se va supăra dacă nu va fi ales. Este deci foarte critic la adresa Ministerului Agriculturii şi a “băieţilor deştepţi” care profită de imperfecţiunile legilor, pe care i-a pîrît la Curtea de Conturi.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Interviu

„Suntem înfricoşaţi sau complexaţi de aşa-zisele ţări mari”

„Suntem înfricoşaţi sau complexaţi de aşa-zisele ţări mari”

Peter Kopecký, fost ambasador al Republicii Slovacia în România Deţinător a două doctorate, unul în domeniul limbilor romanice şi un altul, în ştiinţe istorice, cu o interesantă teză România la răscruce: 1944-1947,... Read more

Ultimele comentarii