Prima pagină

Editorial

Codex alimentarius

Oamenii cheltuie mai mulţi bani pentru medicamente decît pentru alimente şi nu pot fi convinşi că: alimentul natural este cel mai bun medicament, hrana curată protejează şi menţine sănătatea, alimentele cu deficit de micronutrienţi produc boli cronice de inimă, cancer, diabet, obezitate, osteoporoză. În aceste condiţii, ne îmbolnăvim de tineri şi calitatea vieţii noastre scade. Şi totuşi, statul întîrzie să introducă bunele practici privind producerea alimentelor, ceea ce ne nemulţumeşte. Citeşte mai departe...

Evaluare utilizator: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

Cânepa nu este, aşa cum cred tinerii, doar un drog, ci şi o plantă cu multiple utilităţi practice: se foloseşte pentru fabricarea îmbrăcămintei, a plasticului biodegradabil, a biocombustibililor, în idustria farmaceutică, alimentară, cosmetică etc. Pentru a deschide ochii oamenilor şi a-i determina să reînceapă să cultive inul şi cânepa, Asociaţia Euroarmonia din Tămaia a derulat proiectul “Tradiţii uitate - Despre in şi cânepă”, în cadrul căruia luni, la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare, a avut loc vernisajul unei expoziţii şi lansarea unui film documentar, al căror autor este artistul Felician Săteanu.
“Din păcate, cânepa, mai ales în rândul tinerilor, este stigmatizată, este cunoscută ca un drog. Într-adevăr, există o subspecie, Cannabis Indica, ce creează probleme. Dar există şi subspecia Cannabis Sativa Culta, cu o serie de varietăţi şi soiuri selecţionate, ameliorate, care nu conţin acea substanţă, THC, care face rău. Cânepa Sativa Culta, cânepa românească, conţine sub 0,02% această substanţă şi doar în perioada înfloritului. Pe măsură ce seminţele se maturizează, această substanţă dispare complet. În Uniunea Europeană, soiurile cu sub 0,03 THC sunt toate admise în cultură, fără a fi nevoie de autorizaţie”, explică Emilia Bura, preşedintele Asociaţiei Euroarmonia. Aceasta s-a gândit să deruleze un astfel de proiect văzând că vechiul obicei al cultivării şi prelucrării inului şi cânepii aproape a dispărut în ţara noastră: “Există foarte mult teren lăsat în pârloagă, deşi la noi, mai ales lunca Someşului, este o zonă foarte favorabilă culturii cânepii, spun specialiştii. Dar planta, la modul ideal, ar trebui cultivată pe suprafeţe mari, iar producătorii să aibă unde preda aceste fibre. Se ştie că astăzi cele peste 30 de topitorii mari de pe tot cuprinsul ţării au dat faliment, din lipsa materiei prime, a fibrelor. Foarte multe locuri de muncă s-au pierdut astfel. Probabil, cei care se hotărăsc să cultive cânepă ar putea să o predea, la început, fabricilor de celuloză şi hârtie”, explică Emilia Bura. Pe lângă utilităţile pe care deja le-am amintit, cânepa se foloseşte pentru fabricarea celulozei şi a hârtiei, aşadar ar putea fi un factor important în protejarea pădurilor; se utilizează, de asemenea, în izolarea construcţiilor ecologice. În ceea ce priveşte inul, deşi acesta nu are o faimă atât de proastă precum cânepa, totuşi nu se cultivă. Uleiul de in are întrebuinţări farmaceutice, pentru obţinerea unor vopsele ecologice şi pentru întreţinerea mecanismelor fine.
Filmul “Tradiţii uitate - Despre in şi cânepă” realizat de Felician Săteanu este o reconstituire a drumului acestor plante de la sămânţă la îmbrăcăminte, aşa cum se făcea acest lucru în gospodăria românească tradiţională. Expoziţia de fotografie documentară este un “making of” al acestui film. La lansarea sa au vorbit, pe lângă realizatorul Felician Săteanu şi Emilia Bura, Ştefan Mariş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi etnologul Pamfil Bilţiu. El a amintit latura spirituală care se asociază celei materiale în tradiţia prelucrării cânepii, a vorbit despre întrebuinţarea acestei plante în magie şi în medicina populară.

Comentarii  

 
0 # Aurel Bria 12-11-2011 22:58
Felicitari D-nei Ing.Emilia Bura pentru curajul de a cultiva Canepa industriala si de a incerca sa valorifice tulpinile....Cu stima....ab
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Recomandă unui prieten

REPORTAJ

Ziua în care inima Ardealului a bătut la…

Ziua în care inima Ardealului a bătut la Lucăceni

Duminică, 20 iulie 2014, de Sfîntul Ilie, satul Lucăceni, comuna Berveni, din judeţul Satu Mare, a fost în mare sărbătoare: a marcat împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea... Read more

Ultimele comentarii