Marţi, 15 septembrie 2015, am fost oaspetele comunei Săcălăşeni, o aşezare ce se răsfiră pe un platou, în lunca şi pe terasele rîului Lăpuş. În faţa sediului Primăriei, ne-a atras atenţia textul scris cu litere mari: “Construim împreună, construim încredere!” Despe primarul Emilian Gheorghe Pop, viceprimarul Vasile Berciu şi despre consilierii locali vorbesc cetăţenii, dar noi preferăm să aflăm informaţii direct de la domnul primar Emilian Gheorghe Pop.
– Cum au fost începuturile în funcţia preluată în urmă cu 11 ani?
– Am intrat în administraţia publică a comunei Săcălăşeni, care are doar două sate aparţinătoare – Culcea şi Coruia -, în anul 2004. Ne confruntam cu probleme greu de soluţionat. Primul lucru pe care l-am făcut a fost canalizarea centrului de comună şi o staţie de epurare, investiţie realizată şi pentru localitatea Coltău. Am făcut un parteneriat între cele două comunităţi şi astfel am construit o staţie de epurare comună. Apoi, s-au finalizat 22 km de canalizare în satele aparţinătoare, Culcea şi Coruia. Acum, fiecare gospodărie din comună dispune de apă potabilă la robinet. Avem un sistem centralizat, iar reţeaua a fost predată la SC Vital Baia Mare. În aceste zile, muncim la 3 km de canalizare pe străzile Săcălăşeniului. Aveam nevoie şi de gaz metan, magistrala trece la 5 km de comună. Am adus gazul de-acolo. M-am implicat şi eu în această lucrare, deşi pe atunci nu eram primar, ci cetăţean voluntar în Asociaţia de gaz a localităţii Coruia. Lucrarea a fost finalizată. După ce am avut reţelele subterane, am trecut la reabilitarea drumurilor. În momentul de faţă, avem 30% din drumurile comunei asfaltate, iar pînă la finele anului 2015, vom ajunge la 66-70%. Avem 11 km de drum în lucru, pînă la sfîrşitul acestui an va fi finalizat.
– Ce alte proiecte aveţi în derulare?
– Lucrăm acum la implementarea unui proiect de peste trei milione de euro, de modernizare a comunei Săcălăşeni şi are 4 componente. Prima este cea de drumuri. Apoi, centrul de bătrîni, care este deja zidit pînă la ultimul planşeu, se toarnă şi cred că pînă peste două săptămîni se va începe la acoperiş. În paralel, se lucrează şi pe interioare. Edificiul se va numi “Centrul de îngrijire a bătrînilor” şi va avea 45-47 de locuri şi va funcţiona cu autofinanţare. A treia componentă o constituie canalizarea pe 3 km în centrul de comună. A patra este dotarea aşezămintelor culturale cu sonorizări, birotică, mobilier, costume populare. Recent, s-au încheiat lucrările de reabilitare la Căminul cultural din Coruia, iar la Culcea ne aflăm la partea de construcţie, va fi finalizată pînă în primăvara anului 2016. Avem şi o bază sportivă funcţională. În viitorul apropiat, vom realiza la nivel de comună un aerodrom unde să aterizeze avioane de mică capacitate. Este o cerinţă destul de mare la nivel naţional, avînd în vedere că în ultima vreme s-au achiziţionat peste 1.500 de avioane particulare. Dispunînd de un aerodrom modern, de unde să decoleze şi să aterizeze avioane, vom avea un cîştig. Am întocmit şi un proiect în acest context. Ne propunem să realizăm o pistă lungă de peste 1.000 de metri şi lată de 42 m, pe o suprafaţă de 4 ha. Terenul este proprietatea privată a comunei Săcălăşeni.
– Mai sînt astfel de idei de aeroport în Onceşti şi Copalnic Mănăştur. Cînd a aterizat primul avion pe păşunea comunală din Săcălăşeni?
– În ziua de 13 septembrie a.c., fiind vorba de un avion ultrauşor, a aterizat fără probleme. Am făcut şi eu un zbor, pe scaunul din dreapta pilotului. Este o pistă amenajată provizoriu, deocamdată, dar urmează să fie îmbunătăţită, pentru a putea fi folosită de investitorii care vor dori să deschidă afaceri în zona noastră. Sperăm la o clasificare a aerodromului şi chiar la o autorizare a acestuia. Aerodromul este situat în partea de agrement a comunei şi oferă celor interesaţi o posibilitate de a comunica. Vrem zboruri cît mai multe, fie ele de agrement sau comerciale. Amenajarea nu ne-a costat nimic, dar vor fi ceva costuri pentru autorizare. Eu spun că, din 2016, se va putea zbura de la Săcălăşeni cu avioane uşoare şi ultrauşoare.
– Referiţi-vă, domnule primar Pop, la exodul tinerilor spre alte ţări.
– Migraţia tinerilor care pleacă în străinătate constituie şi pentru comuna noastră o problemă. O bună parte dintre tinerii cu vîrste cuprinse între 19 şi 20 şi pînă la 45 de ani, este plecată la muncă în lumea largă. Dacă este să avansez o cifră, peste 1.000 de cetăţeni din Săcălăşeni sînt plecaţi. Ei se reîntorc şi pleacă din nou, dar puţini sînt cei care se stabilesc definitiv în străinătate.
