Săptămîna trecută, în Baia Mare, s-a întrunit Consiliul director al Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna. Gazdă a fost ing. Ioan Tătăran, crescător de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna, la microferma din satul Lăpuşel, comuna Recea.
Preşedintele Asociaţiei, Alexandru Nagy din Turda, ne-a spus că din judeţul Maramureş în grupul crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna sînt 10 mici fermieri, iar Asociaţia are o sută de membri. Vicepreşedintele Asociaţiei, Ioan Tătăran, a organizat această şedinţă cu un scop precis, pentru a discuta despre creşterea porcilor în semilibertate şi a solicita noului ministru al Agriculturii să aprobe acest sistem de creştere. Secretarul Asociaţiei, dr. Attila Gabor Mate din Turda, este şeful fermei de porci Mangaliţa şi Bazna, de la Staţiunea de Cercetări din Turda, judeţul Cluj, şi a constatat că este nevoie să fie legiferat acest sistem de creştere în semilibertate.
Invitat special al şedinţei a fost profesorul universitar dr. Ilie Cornoiu, şeful catedrei Creşterea suinelor de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care a întocmit un Memoriu pentru implementarea sistemului de creştere a porcilor în semilibertate, pe care Asociaţia îl va înainta Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Membrii Asociaţiei doresc să fie autorizaţi să crească suine Mangaliţa şi Bazna în semiliberate, acest sistem fiind singurul care se pretează pentru cele două rase. Se pune, de asemenea, şi problema ca fondul genetic al raselor autohtone să fie conservat, ceea ce nu se poate face decît prin implementarea acestui sistem de creştere tradiţională a porcilor, pe păşune şi în pădure, cum făceau ţăranii pînă nu demult. După aderarea României la Uniunea Europeană, s-au introdus restricţii în creşterea porcilor, gospodarii au voie să crească, oficial, cel mult 3 porci în coteţ. Însă există ţări europene, precum sînt Ungaria, Germania şi Danemarca, unde fermierii pot creşte porci în semilibertate, ceea ce dorim să fie şi la noi în ţară. Sistemul tradiţional a fost practicat de secole, fiind interzis în urmă cu cîţiva ani. Revenirea la creşterea extensivă a porcilor, cu jir, ghindă, iarbă, asigură o carne de calitate.
Nicolae Tritean, inginer-şef la Staţiunea de Cercetări Agricole Turda, practică sistemul în semilibertate cu rezultate foarte bune.
Fermierul Dorin Vîrcan din localitatea Dăbuleni, judeţul Dolj, creşte 200 de porci Mangaliţa în sistem semiliber, pe o suprafaţă de 15 ha de teren. Hrăneşte porcii cu cereale şi cu masă verde la discreţie.
Fermierul dr. Ioan Cleja din Blaj creşte porci Bazna, cumpăraţi de la Staţiunea Turda. Are site-ul www.porcibazna.ro.
Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna are scopul să-i sprijine pe crescătorii de porci din rasele de slănină; să promoveze rasele autohtone şi produsele din carne de la aceşti porci (vestita slănină, slană, cîrnaţi, şuncă); să păstreze tradiţiile zootehnice şi alimentare româneşti la tîrguri regionale, naţionale şi internaţionale; să organizeze simpozioane în care să prezinte avantajele acestor rase şi calitatea cărnii obţinute prin creştere extensivă; să obţină regim egal de subvenţionare pentru porcii crescuţi în sistem intensiv şi extensiv (deocamdată, porcii crescuţi în sistem extensiv nu beneficiază de subvenţia pentru bunăstarea animalelor); să stimuleze realizarea lanţului producător-procesator-comerciant, astfel ca produsele să ajungă la consumatori la cel mai mic preţ; carnea de porc pentru slănină să fie cumpărată de abatoare la acelaşi preţ ca al porcului de carne, Ministerul Agriculturii să iniţieze un program de redresare a raselor Mangaliţa şi Bazna.
