Sighetu Marmaţiei – Marmaţia 2015. Un Festival al Datinilor Laice de Iarnă, ori de Crăciun?

Aproape 4 miliarde de ani, Pământul s-a rotit în jurul aceleiaşi stele, Soarele, fără urmă de om pe Terra. Omul biped a apărut doar în urmă cu vreo două sute de mii de ani. Tot atâţia ani strămoşii noştri îndepărtaţi au trăit în strânsă legătură cu Natura. Zeci de mii de ani au studiat cerul, stelele şi fiecare anotimp din cele 4 care se tot succedau. Cel mai înfricoşător era iarna. Natura se vestejea, ursul intra în hibernare, Soarele cobora pe bolta cerească. Ziua când acesta ajungea la nadir (Solstiţiul de iarnă) era una de ritualuri (Ignat). Se sacrificau animale ca jertfe aduse Zeului Soare. În zona noastră, porcul. Peste animalul înjunghiat se aşeza şi se aprindea o căpiţă de paie (suportul uscat al bobului de grâu) nu doar pentru purificarea spiritelor şi a anului nou, ci şi pentru a da forţă Soarelui să se ridice pe boltă, ziua când începea noul an. Oamenii se mascau, făceau incantaţii şi dansau în jurul focurilor aprinse, producând zgomote infernale pentru a alunga spiritele rele. Aşa au apărut jocul caprei, cerbului sau ursului, ritualuri care invocau mitul naşterii, măreţiei, puterii, morţii şi învierii. Bobul de grâu îngropat toamna în pământ intra în germinaţie când se sărbătorea Crăciunul şi ieşea la lumină, primăvara, la Paşti, când se sărbătorea Învierea. De câteva secole, aceste două mari praznice ale omenirii au primit şi semnificaţii creştine. De păstrarea şi continuitatea acestor tradiţii creştine se ocupă fiecare familie în parte şi Biserica.

Organizat de alte instituţii ale Statului, Festivalul Datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Sighetu Marmaţiei a avut şi trebuie să aibă rolul de a completa, de a reînvia tradiţiile străvechi, laice. Preţ de 20 de ediţii festivalul s-a numit laic nu doar pentru a trece de vigilenţa cenzurii comuniste, care a aprobat acest festival încă de prin 1968. Iniţiatorii acestui festival l-au dorit aşa, întrucât obiceiurile laice sunt mai spectaculoase decât cele religioase. Viflaimul, bunăoară, este un obicei precreştin, ce conţine multe elemente laice. Este o piesă de teatru popular, care abordează mitul naşterii. Dintre cele 20 de personaje, moartea şi dracii vin din practici rituale vechi. Aceştia nu intră (nu sunt primiţi) în  biserică, alături de ceilalţi componenţi ai Viflaimului. Şi totuşi, dintre toate personajele, cele mai fotografiate, filmate şi palpate personaje la Festival sunt dracii, mascaţii şi moartea!
Grupurile care vin nu ştiu pe ce criterii la Festival cu simplul colind religios riscă să dea mult aşteptatei parade tentă de cortegiu funerar! Scopul acestui Festival era de a aduce în Maramureş obiceiuri milenare uitate, pe care strămoşii noştri le-au practicat în preajma solstiţiului de iarnă şi a Anului Nou (Înainte de Hristos şi După Hristos), obiceiuri de Sfinţii Andrei, Nicolae, Ştefan, Vasile şi Ioan, dar şi de Bobotează, obiceiuri agrare, tradiţii legate de cultul Soarelui. Printre tradiţiile uitate în Maramureşul istoric figurează Jocul caprei (caprele sunt printre primele animale domesticite de către om, acum 10 mii de ani), Sorcova, Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Pluguşorul, un străvechi obicei agrar, Jocul Cerbului (care simbolizează dreptatea, puritatea, Soarele. Jocul ritual al Cerbului e structurat după modelul Caprei. Cerbul este înconjurat de “Moşnegi”. “Babe” şi mascaţi “Ursari”, “Ofiţeri” de fluieraşi şi dansatori cu şi fără mască, îmbrăcaţi în frumoase costume. Jocul Ursului îşi are originea într-un ritual pă­gân, geto-dacic, în credinţa cărora ursul era un animal sfânt. În jocul său, ursul moare şi reînvie, evocând motivul renaşterii.
Interesant este şi faptul că, început acum 46 de ani, Festivalul de la Sighet este organizat acum de un grup entuziast cu mult mai tânăr decât Festivalul. Din păcate, nu s-a apelat la specialişti în domeniu, această manifestare naţională, chiar internaţională de la Sighet fiind organizată zeci de ani în colaborare cu folclorişti de la Centrul Creaţiei Populare din Baia Mare. Edilul şef al Sighetului a acuzat însă instituţia judeţeană de pasivitate!
„E un festival care a ajuns la maturitate, un festival care după vârsta lui am putea deja să-l pregătim pentru pensie, dar care e veşnic tânăr şi încercăm în fiecare an să-l cosmetizăm, să-l punem într-o valoare şi într-o lumină a zilelor în care îl percepem şi-l derulăm în municipiul Sighetu Marmaţiei”, a declarat primarul municipiului, Ovidiu Nemeş, la o conferinţă de presă, organizată la Centrul de Informare Turistică, inaugurat înainte de Crăciun. Domnia sa a mai precizat că: ”Sprijinul Con­siliului Judeţean este aproa­pe inexistent, iar toată povara organizării acestui Festival a rămas pe umerii municipiului Sighet. Noi facem eforturi mari pentru a aduce aceste formaţii la Festival şi mă deranjează  nepăsarea unora, inclusiv a unor primari, directori de şcoli sau şefi de cămine culturale, care fac prea puţin  pentru păstrarea tradiţiilor străvechi în comunităţile lor”.
”Simte Maramureşul este conceptul pe care l-am introdus de 3 ani, de când mă ocup de Festival – a completat conf. univ. dr. Marin Ilieş – director al Festivalului. Ne bazăm pe participarea a 30 de grupuri din toate zonele folclorice ale judeţului nostru, până dincolo de Tisa, dar şi din alte judeţe ale ţării şi din străinătate. Pe parcursul alaiului şi spectacolelor în cele 4 puncte fixe, facem o evaluare a formaţiilor participante, primele 3 clasate fiind premiate. Precizez că la paradă vin  şi grupuri neanuţate, neinvitate, pe care nu le putem refuza”. (Grupuri care pot strica tot alaiul – n. a.)
IERI, la amiază, sub soare şi temperaturi de plus 8 grade C la umbră, la Ediţia a XLVII-a a Festivalului Internaţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Marmaţia 2015” de la Sighetu Marmaţiei, au intrat în alai, pe o mie de metri, prin centrul istoric, călăreţi, care alegorice, grupuri de colindători şi formaţii folclorice, viflaimuri, dansatori, mascaţi din: Slovacia, Republica Moldova şi Ucraina, din Vatra Moldoviţei (Suceava) – care au adus Pluguşorul tras de boi vii -, Borca (Neamţ), Cepleniţa (Iaşi), Valea Viilor (Sibiu), Idicel (Mureş) şi judeţul Maramureş: Dumbrăviţa, Cupşeni, Rona de Jos, Petrova (două grupuri),Vadu Izei, Călineşti, Sarasău, Săcel, Săliştea de Sus, Onceşti, Sighet (Clubul Copiilor, Liceul  Forestier) ş.a. Mii şi mii de spectatori au urmărit parada, ori s-au plimbat printre tonetele cu artizanat şi vin fiert, în zi de ”primăvară”, în plină iarnă astronomică la Sighet, unde am prins acum două decenii un festival la minus 26 grade C. Deh: se schimbă şi vremea şi vremurile!
În Spectacolul de gală de aseară, au urcat  pe scena din Parcul Central  ansamblurile premiate, dar şi Ansamblul MARA, Grupul IZA, Valeria şi Traian Ilea, Marius Ciprian Pop. A urmat o proiecţie 3D pe clădirea hotelului din apropiere, cu o tematică specifică Ţării Maramureşului. Seara s-a încheiat cu focul de artificii. Festivalul continuă şi azi.