Medicii şi sistemele publice de sănătate nu reuşesc să controleze infecţiile, iar România şi judeţul Maramureş nu se află în poziţie favorizată. Poliomielită în Ucraina la graniţă, rujeolă în judeţele vecine Cluj şi Bistriţa, copii morţi de Ecoli în Piteşti, virusul nou Zika şi alte molime din lume pot să apară oricînd şi la noi, aduse de purtătorii de microbi. Cu toate controversele privind oportunitatea imunizării artificiale, deocamdată tot la vaccinuri ne întoarcem, pentru prevenirea epidemiilor (rujeola este la zi).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii trece pe listă în fiecare an noi agenţi patogeni şi noi boli clinice, ba a părut chiar şi o nouă formă de existenţă a materiei vii transmisibile (brrr, te cutremuri!), numită prion, care produce encefalite. Picătura care umple paharul este informaţia că infecţiile au forme noi de manifestare, ce persistă în condiţii de vindecare aparentă, cînd omul crede că are imunitate durabilă – ca la un moment dat să reizbucnească. Avem şi cancere produse de infecţii cu virusuri (cancerul de col uterin este dat de virusul papiloma). Microbii profită de faptul că mulţi oameni săraci au imunitatea compromisă, ceea ce explică apariţia acestor noi forme de germeni patogeni, care pînă acum nu existau şi care sînt persistenţi, superrezistenţi. Pe lîngă calea clasică (orală), microbii găsesc noi breşe, intră prin pielea subţiată şi găurită. Fungii (ciupercile microscopice) ne atacă prin aerul inspirat. Ba şi prin sînge, un contact sexual neprotejat te poate umple de hepatită virală.
Medicina a făcut progrese uriaşe în secolul XX, a fost eradicată variola, urma poliomielita. Dar conflictele din lume, starea precară de alimentaţie, igienă şi nivel de trai a populaţiei din ţările sărace, mai ales, pune presiune pe sistemele naţionale de sănătate, care cedează. Germenii patogeni devin rezistenţi la terapii, contagiozitatea nu mai poate fi controlată, infecţiile au devenit cel mai mare pericol de boală. Durata de viaţă creşte, oamenii trăiesc mai mult cu 10 ani, dar bătrîneţea le aduce deprimare şi sistemele de sănătate cheltuie prea mulţi bani pentru vîrstnicii cu imunitate scăzută, care trăiesc la oraş, unde controlul antiepidemic este aproape imposibil. Infecţiile de spital au devenit rezistente la clor, americanii pur şi simplu închid spitalele infectate cu acele nozocomii pe care nici un dezinfectat nu le poate distruge (doar arderea cu flacără le poate veni de hac). De aceea, impresia este că medicina a rămas în secolul XX, avem nevoie urgentă de soluţii la aceste mari probleme, de terapii personalizate, care să vindece omul, nu boala. Descifrarea genomului uman a deschis calea noii medicine. Privim cu speranţă spre cele 21.000 de gene ale celulei umane, spre info-medicina-genomică. Am putea scăpa de vaccinurile care infectează – controlat, spun medicii, la întîmplare, spun criticii vacinării – organismul uman.
Pînă atunci, la naştere trebuie să vaccinăm copii cu BCG contra tuberculozei (la noi e criză de acest vaccin!), apoi cu Di-Te (difterie-tetanos), Per (tuse măgărească), VPI poliomielită, HB hepatită, ROR rujeolă-oreion-rubeolă, şi mai sînt: HPV (papiloma în direcţia cancerului de col uterin, la fete). Nu uităm că bolile virale nu se pot trata (eficient) cu medicamente, deoarece virusul se află în celula umană, a intrat precum calul troian în cetatea vie. „Războiul” cu aceşti terorişti (virusuri de toate formele, fungi, paraziţi, bacterii rezistente la antibiotice, prioni) care iau mereu alte forme.
Secolul XX a învins holera, ciuma, variola, difteria, tusea convulsivă, febra tifoidă, dar relaxarea vaccinării determină reizbucnirea focarelor. Apar forme de bacili rezistenţi, astfel că lupta cu tuberculoza, bolile venerice, poliomielita, rujeola trebuie continuată. Speranţa că vaccinurile industriale, recombinate, ne vor uşura lupta s-a năruit, dar nu cădem în extrema vocilor apocaliptice, ci credem în om, răbdarea şi speranţa fiind virtuţile de ajutor. Este de bun-simţ să ne vaccinăm (de preferat, la medici specialişti), mai ales cei cu imunitate naturală scăzută.
