Autoritatea locală din comuna Coltău a accesat fonduri pentru realizarea unor mici întreprinderi sociale în localitate. Odată construite, aceste structuri de economie socială revigorează economia localităţii, dar şi creează noi locuri de muncă, astfel că cei fără ocupaţie îşi pot găsi de lucru.
Grupul ţintă, căruia i s-a adresat acest proiect de înfiinţare a unor structuri de economie socială, a fost reprezentat în principal de comunitatea de romi din Coltău. Astfel, mai mulţi oameni şi-au găsit un loc de muncă: „Anul trecut a fost unul chiar foarte bun. Am avut mai multe proiecte pe fonduri europene, patru la număr. Toate derulate şi încheiate. În primul rând am avut un drum de câmp pe programul Leader, de 18.000 de euro. Căminul cultural, tot pe acest program, s-a terminat anul trecut în vară. Acesta a fost de vreo 125.000 în total, cu cofinanţarea primăriei. Apoi, am avut un proiect pe POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) de 1.570.000 de euro. El presupune construirea de structuri de economie socială, practic întreprinderi sociale, SES-uri. S-au făcut nouă asemenea unităţi. În comună am avut trei finanţări: una pentru fabrică de pavele, alta pentru arhivarea electronică – dar asta, din lipsă de spaţiu, s-a făcut în Baia Mare – şi a treia e legată de îngrijirea bolnavilor la domiciliu. Serviciile respective s-au creat pentru a fi angajaţi oameni din comună fără un loc de muncă. La pavele sunt nouă angajaţi, la arhivare sunt patru, iar la îngrijire la domiciliu e o echipă de doctori, asistenţi care, spre exemplu, zilele trecute şi-au derulat activitatea în comună. Aceste întreprinderi mici trebuie să se autofinanţeze. Noi încercăm să le ajutăm şi să le dezvoltăm, astfel că la fabrica de pavele am făcut un pas înainte şi, în afară de pavele, am început să facem stâlpi din beton, mai cumpărăm utilaje. Grupul ţintă a fost reprezentat de romii din Coltău”, a declarat Lajos Csendes, primarul comunei Coltău. Cei care şi-au găsit un loc de muncă în fabrică sunt mulţumiţi de faptul că au ce lucra: “Avem un loc de muncă, un bănuţ, deci suntem mulţumiţi. Ce facem nu este foarte greu, ne place”, a spus unul dintre muncitori. “E bine aici, că avem de lucru, altfel nu aveam ce face, unde merge. Că e greu să-ţi găseşti ceva de lucru în ziua de azi”, a spus un alt muncitor.
Centru multifuncţional, unde copiii învaţă după ore
Prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), autoritatea locală a realizat încă un proiect, de 100.000 de euro, prin care s-a construit un centru multifuncţional, dotat cu săli de curs, calculatoare, grupuri sociale, încălzire în sistem centralizat, program care este în plină desfăşurare. Astfel, s-a realizat o construcţie nouă, unde copiii defavorizaţi vin după orele de curs. Aici, aceştia au un profesor şi un psiholog care se ocupă de ei. De asemenea, primesc şi un sandviş la masă. La aceste cursuri după şcoală, elevii sunt învăţaţi să se acomodeze şi să se integreze în societate. Copiii sunt atraşi de activităţile de după şcoală: „Venim după-masă aici şi ne place. Mâncăm, ne jucăm, doamnele ne învaţă cum să ne comportăm, facem temele”, a spus unul dintre cei care frecventează centrul. „Este frumos aici, că ne jucăm, povestim, învăţăm cum să ne comportăm, ne dă de mâncare. Îmi place şi o să mai vin”, a explicat un alt elev.
Proiectul continuă încă cinci ani după terminarea finanţării
După ce se termină finanţarea europeană, proiectul continuă cu bani de la bugetul local, deoarece administraţia locală este obligată să-l continue încă cinci ani de zile. După terminarea acestei perioade, primăria îl poate derula mai departe. În cazul în care nu se va întâmpla aşa, atunci primăria va rămâne cu clădirea, ce va fi transformată, cel mai probabil, în grădiniţă. Finanţarea centrului în această perioadă poate fi asigurată, într-o anumită măsură, şi de către întreprinderea de construcţie a pavelelor din comună, dacă fabrica va avea profit. Acest lucru este posibil, deoarece legislaţia prevede ca 90% din profit să se întoarcă în comunitate şi doar pentru restul de 10% să se plătească impozit.
Birocraţia mare împiedică accesarea fondurilor
Administraţia locală din Coltău, la fel ca şi alte primării din întreg judeţul Maramureş, se loveşte de o serie de probleme legate de birocraţia prea mare, existentă în ţara noastră. Acesta este şi motivul pentru care, de multe ori, cei care doresc realizarea unor proiecte sunt descurajaţi: „Oriunde mă duc, le tot spun tuturor: domnilor, încercaţi să simplificaţi procedurile şi hârtiile astea multe, că te omoară birocraţia. Numai documentaţia pentru centrul acesta multifuncţional, spre exemplu, conţine o grămadă de bibliorafturi, de este plin biroul de ele, şi încă nu s-a terminat proiectul. Deci, e nenorocire curată cu atâtea hârtii peste hârtii. Ne sufocă de tot!”, a conchis primarul din Coltău.
