REVOLUŢIA SUSTENABILITĂŢII

0
531

Singura soluţie – o nouă revoluţie!
Îl cunoaşteţi. În Maramureş a venit în mai multe rânduri, dintr-o nevoie de a se găsi faţă în faţă cu oameni inteligenţi şi interesaţi să-l asculte, să-l înţeleagă, să-i poată digera pe îndelete ideile, proiectele, aspiraţiile.

Tânăr fără îndoială (suntem născuţi cam odată), dr. Călin Georgescu face parte dintr-o generaţie tobă de carte, dar care nu se opreşte din învăţat, din convingerea că a şti mult trebuie dublat de a şti bine. Motiv pentru care nu consideri niciodată potrivit să legi cartea de gard, cum spunea Sadoveanu ci, dimpotrivă, autoritatea poate veni doar dacă la acumulările de până azi ai priceperea de a opera acumulări de ultimă oră, în stare a-ţi potenţa gabaritul intelectual, forţa de analiză şi sinteză, puterea de a-ţi pune în valoare calităţi recunoscute de vector de acţiune.
Ştim din întâlnirile directe, ca şi din referinţele apărute generos în pagini încredinţate tiparului de către oameni care-i cunosc aptitudinile de generator de idei, spaţiul deosebit de desfăşurat în care „se mişcă” de amar de ani. A coordonat cândva proiectul Guvernului român de Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (în 1999 şi 2008). Între 2010-2013 a îndeplinit funcţia de Director executiv al Centrului de Dezvoltare Durabilă din Bucureşti. Domnul Călin Georgescu este director al Institutului ONU pentru Indicele Global al Sustenabilităţii de la Geneva şi membru al Clubului de la Roma Internaţional. Domnia sa a fost, de altfel, preşedinte al Clubului de la Roma pe Europa, Centrul European de Cercetare.
revolutia-sustenabilitatii2Mie, unul, îmi sunt suficiente aceste câteva date, oricât de sumare, pentru a înţelege în faţa cui ne aflăm, cu cine avem de a face şi cât de folos ne sunt reflexiile sale de ordin ştiinţific, tehnico-economic, social, pentru a putea privi societatea în care trăim prin prisma a ce avem de făcut. Deoarece Călin Georgescu se conformează unei paradigme de luat în seamă: Gândeşte global şi acţionează local!
Dr. Călin Georgescu se face auzit de la o vreme susţinându-şi stăruitor ceea ce se numeşte un Proiect de ţară. Pentru a fi corect înţeles, el apelează la un concept de ultimă oră, astfel ca de pe meterezele sale să scruteze ziua de mâine, cu toate câte le presupune schimbarea în bine a situaţiei în care ne aflăm. Ni se propune să luăm în seamă un termen nou pentru cei mai mulţi dintre noi, dar instaurat deasupra noastră ca un arhanghel care hotărăşte legi, reguli, proceduri, imperative, corelări fără de care rişti să rămâi în afara jocului: revoluţia sustenabilităţii. Şi asta deoarece astăzi, avertizează el, „sustenabilitatea oferă limbajul comun care leagă problemele centrale cu care se confruntă civilizaţia noastră”. Şi, pentru a ne câştiga de partea-i, dr. Călin Georgescu evaluează în continuare, citez: „ca principiu organizatoric, sustenabilitatea reflectă interdependenţa preocupărilor şi soluţiilor ecologice, economice şi sociale”. Într-o lume sfâşiată de contradicţii grave, revoluţia sustenabilităţii este singura situată într-o poziţie ideală pentru a furniza contextul necesar unui larg dialog social şi un catalizator pentru acţiunea concretă. Proiectul său de ţară prezintă viziunea, direcţiile de acţiune, soluţiile şi obiectivele specifice adevăratei revoluţii a sustenabilităţii în România. Să le luăm pe rând.
OBIECTIVUL STRA­TEGIC NAŢIONAL este, în viziunea dr. Georgescu: ROMÂNII SĂ TRĂIASCĂ ÎN PROSPERITATE, SĂ-ŞI RECÂŞTIGE DEMNITATEA, HOŢIA SĂ FIE STÂRPITĂ IAR ŢARA SĂ AJUNGĂ ACOLO UNDE MERITĂ, CONFORM POTENŢIALULUI NATURAL ŞI UMAN PE CARE ÎL DEŢINE. Îmi reţine atenţia convingerea lui că România trebuie să devină un lider în Balcani şi în Europa, pe teme mari şi precise. Ni se transmite încrederea că România deţine un capital natural superior multor ţări membre ale Uniunii Europene. Ideea de sustenabilitate presupune o corelare organică între dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei şi societăţii, pe de o parte, şi între regiunile ţării, precum şi alocarea corespunzătoare a resurselor financiare disponibile, în funcţie de priorităţile convenite.
DIRECŢIILE DE ACŢIUNE sunt în număr de 12 şi voi încerca să le rezum pe cât pot, cu grija de a le lăsa claritatea necesară unei înţelegeri depline.
1 Întărirea instituţiilor fundamentale ale statului şi a ordinii constituţionale. Paralel cu adâncirea democraţiei la toate nivelurile, se impune o consolidare a rolului de îndrumător şi coordonator al statului;
2 Dezvoltarea durabilă ca element de bază al politicii de stat;
3 Tranziţia economică spre economia civică. Dinamismul economic al României sustenabile se va baza cu prioritate pe capitalizarea micului producător şi susţinerea pieţelor locale;
4 Tranziţia şi securitatea energetică. O analiză „pe bune” arată că la acest capitol, România nu arată prea bine. Ea este ceea ce se spune o ţară energofagă. Dependenţa de importul de energie primară a ajuns la 25 % la gaze naturale şi petrol, cu tendinţe de creştere, pe măsură ce resursele proprii se epuizează. Infrastructura energetică – asta e! – se dovedeşte învechită şi ineficientă iar efectele negative asupra mediului sunt de necontestat. Trecerea la utilizarea energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, hidro) devine o necesitate presantă.
5 Modernizarea sistemelor de sănătate, învăţământ, cercetare şi ino­vare. Se are în vedere ca toate sursele de îmbogăţire frauduloasă pe spinarea statului să fie eradicate.
6 Stimularea şi dezvoltarea capitalului naţional prin politici monetare ferme, reducerea şi raţionalizarea fiscalităţii. Povara fiscalităţii trebuie să se mute de la impozitarea muncii spre taxarea consumului de resurse.
7 Descentralizarea deciziilor economico-sociale conform principiului subsidiarităţii.
8 Relansarea agriculturii, asigurarea independenţei alimentare a ţării. Atenţie! HRANA, APA şi ENERGIA sunt factori esenţiali ai progresului în secolul 21, componente vitale ale avuţiei şi securităţii naţionale. Călin Georgescu ne semnalează că România dispune de un potenţial considerabil în toate aceste trei domenii, în special în agricultură. Mult peste media statelor din Uniunea Europeană. Sectorul agricol va fi relansat prin sprijinirea gospodăriei ţărăneşti şi a agriculturii tradiţionale, pentru a asigura populaţiei o hrană sănătoasă şi independenţa alimentară a ţării. În viziunea sa, România urmează să devină un Centru European de Excelenţă pentru agricultura organică şi sustenabilă. Discutăm aici de necesitatea ca gospodăria ţărănească tradiţională şi producţia sa agricolă să beneficieze de credite din partea statului cu dobânzi zero. Reindustrializarea ţării va porni de la parteneriatul sat-oraş şi trebuie să se facă în primul rând după obiectivul agricol urmărit. Un deziderat ferm: eliminarea totală a industriilor poluante şi ineficiente.
9 Conservarea şi gestionarea patrimoniului natural şi cultural. Sunt definite cu scrupulozitate ţintele de urmărit în interiorul acestui capitol de însemnătate vitală. Gospodărirea raţională a resurselor de apă, protecţia pădurilor, conservarea mediului şi a biodiversităţii sunt componente esenţiale ale strategiei de apărare a avuţiei naţionale. Este decisiv să se asigure protejarea solului, ca primă resursă strategică a României, alături de fondul forestier, care trebuie să crească până în anul 2030 la 34 % din suprafaţa agricolă a ţării. De o atenţie specială ar urma să se bucure revitalizarea economică şi socială a zonei montane şi a zonelor umede, încurajarea turismului, în special a celui ecologic, balneoclimateric şi cultural. Rămâne o preocupare acută îmbunătăţirea şi diversificarea ocupării forţei de muncă în mediul rural, inclusiv prin realizarea unor produse de nişă, tradiţionale sau ecologice.
10 Ocrotirea familiei, ca nucleu al alcătuirii sociale, grija faţă de tânăra generaţie şi faţă de persoanele vârstnice sau păturile defavorizate.
11 Securitatea personală şi egalitatea de şanse a individului.
12 O politică externă şi de securitate dinamică şi constructivă pe plan regional, european şi global. Remarc, între altele, atitudinea declarată a domnului Călin Georgescu în favoarea unei Românii care îşi asumă un rol mai consistent şi vizibil în viaţa internaţională. Îmi reţine atenţia accentul aupra unor responsabilităţi care revin ţării noastre în zona extinsă a Mării Negre, în bazinul Dunării şi în regiunea Balcanilor.
Pragmatic şi dornic să asigure osmoza ideilor din bazinul „de coacere” în solul fezabilităţii, dr. C. Georgescu se proclamă un adversar hotărât al impreciziilor, al staţionării în sfera enunţurilor. Dovadă această listă de „punct ochit, punct lovit” pe care o alcătuieşte, cu scopul de a demonstra concreteţea elaborărilor sale de specialist de înaltă calificare ca şi coordonatele precise unde măsurile promovate urmăresc efecte concrete, comensurabile. Astfel, în­tre obiective şi soluţii specifice găsim: – şomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate naţională şi declanşarea revoluţiei sustenabilităţii; – impozitare zero timp de zece ani a sectorului IT din România, creditat cu şanse de a deveni unul din primii jucători mondiali; – impozitare zero timp de zece ani a gospodăriei ţărăneşti de subsistenţă; – impozitare zero a oricărei ferme mici şi mijlocii care face parte dintr-o cooperativă legal întemeiată; – impozitarea zero a întregului ciclu de producţie şi distribuire a produselor tradiţionale româneşti care îndeplinesc normele agriculturii biologice; – facilitarea achiziţiei de unelte agricole şi alte materiale pentru producţia de hrană sănătoasă; – Wi-fi gratuit în toată ţara în decursul a cinci ani; – încurajarea producţiei şi răspândirii de carte digitală; – asistenţă gratuită pentru accesarea fondurilor europene de către asociaţiile cooperatiste de producţie şi distribuţie; – recapitalizarea micului producător prin intermediul uniunilor de credit şi a băncilor populare; – încurajarea tinerilor ori persoanelor în vârstă care se mută în sate depopulate şi fac dovada exercitării de activităţi productive; – stimularea interesului absolvenţilor de învăţământ superior de a se implica în viaţa comunităţilor rurale;- creşterea, prin măsuri adecvate, a interesului românilor din diaspora de a deschide afaceri în ţara noastră.
Reţin, cu diverse ocazii, interesul viu provocat de modul de a gândi, de a-şi concretiza ideile în interesul unei societăţi româneşti a viitorului, scutită de infirmităţi nemeritate, de neputinţe acumulate prin gesturi nedorite şi, prin aceasta, condamnabile. Nu sunt puţini cei care chiar îl doresc la manşa de la care ideile pot prinde contur la scara realităţii.
Iată ce declară un strălucit cercetător, acad. Gheorghe Păun: „Domnul Călin Georgescu este o şansă. I-am citit cărţile, apoi l-am ascultat, am vorbit cu el, am vorbit şi cu alţii despre el. M-a convins, îl cred, îl susţin. Ştie ce spune şi le spune bine, profesionist, lucid, cu dragoste de neam, are un proiect de ţară, PENTRU ŢARĂ, lucru rar, dacă nu unic, în peisajul politic românesc de azi. Voi spune: timpul nu mai are răbdare! Istoria ne trage de mânecă, acordându-ne (încă) o şansă. S-o folosim!
Cunoscutul artist plas­tic Eugen Mihăescu, membru de onoare al Aca­demiei Române, scrie la rându-i cu entuziasm: „Avem nevoie de oameni de caracter, gata să pună umărul pentru a salva ţara. Călin Georgescu este unul din ei”.
Aflu de iniţiativa Federaţiei Societatea Civilă Românească intitulată COALIŢIA FORŢELOR NAŢIONALE. Este constituită din 12 entităţi juridice reprezentative la nivel naţional, aflată în relaţii de colaborare cu diverse ONG-uri din Educaţie, Sănătate, Cultură, Energie, din mediul diplomatic şi de afaceri. Federaţia face apel la clasa politică să ia în considerare propunerea societăţii civile de a încredinţa funcţia de prim-ministru al României domnului Călin Georgescu.
„Este momentul trezirii conştiinţei naţionale iar proiectul de ţară HRANĂ, APĂ, ENERGIE pe care domnia sa îl propune se identifică pe deplin cu idealurile şi revendicările societăţii civile româneşti”, se spune într-un comunicat difuzat nu demult de Federaţie. „În opinia noastră, continuă comunicatul, domnul Călin Georgescu este omul cel mai potrivit pentru a strânge în jurul său toate resursele pentru realizarea reconcilierii naţionale. Proiectul de ţară cu care ni se adresează nouă, poporului român, constituie un veritabil program de guvernare. Cerem poporului ca în vremurile actuale, în care politicienii se sfâşie între ei, să fim împreună cu toţii şi să impunem partidelor politice care se confruntă în alegerile din decembrie să răspundă apelului nostru de a instala la Palatul Victoria un premier patriot, unificator de forţe naţionale, cu o reputaţie morală şi profesională ireproşabilă pe plan naţional şi internaţional, emanat de societatea civilă autentic românească.
Cerem Preşedintelui României să ia act de voinţa noastră şi să-l desemneze ca viitor prim-ministru pe domnul Călin Georgescu.
Români, este timpul să propunem şi să susţinem NOI un premier care îşi iubeşte ţara cu adevărat!”
Federaţia Societatea Civilă Românească COALIŢIA FORŢELOR NAŢIONALE i-a solicitat public domnului Călin Georgescu, în cadrul unei conferinţe speciale, susţinută la Politehnica din Bucureşti, să accepte propunerea de a prelua guvernarea ţării „de a readuce la viaţă adevăratele valori ale neamului românesc şi de a scoate ţara din marasmul în care se află”.
Iată răspunsul
rostit de dr. Călin Georgescu:
„SUNT GATA SĂ FAC ACEST LU­CRU, ŞTIU CE ESTE DE FĂCUT, AM CU CE ŞI AM CU CINE. MĂ OFER SĂ ÎNDRUM ŞI SĂ CĂLĂUZESC POPORUL ROMÂN CĂTRE LIBERTATE. FOLOSIŢI-MĂ!”
În ce mă priveşte, cred că PROIECTUL de ŢARĂ al lui Călin Georgescu este unul PATRIOTIC şi NAŢIONAL, destinat unei ţări aproape confiscate, în stare de vasalitate, dintr-o lume hegeonică şi globalistă. De aici, dintr-un binecuvântat colţ al Ţării, din Maramureş, o sinceră urare de succes! Rămânem împreună!
Cu ani în urmă, aflat la o tribună, regretatul acad. Florin Constantiniu punea în circulaţie o sintagmă de efect: „Singura soluţie – o nouă revoluţie! “Era un mod de a invoca o cale pentru eradicarea neajunsurilor comise în umbra revoluţiei din decembrie 1989. În aceeaşi linie de gândire, putem asambla lucrurile între ele: “Singura soluţie – o nouă revoluţie! Numele ei? Revoluţia sustenabilă” Garantul său? Dr. Călin Georgescu.”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.