Vineri, de Bobotează, după Sfânta Liturghie, Praznicul Bobotezei şi Liturghia Solemnă, preoţii Catedralei Ortodoxe din Sighetu Marmaţiei împreună cu credincioşii au mers în procesiune pe malul Izei, la podul suspendat de la Grădina Morii, unde au fost pregătite vasele umplute cu apă de la izvorul Cetăţii, de la poalele Solovanului.
La izvor, în urmă cu câţiva ani, pr. Tomoiagă împreună cu familia Viorica şi Ion Pop, cu alţi enoriaşi au înălţat o troiţă sculptată în lemn. Tradiţia de a ieşi la râu, de Bobotează s-a reluat la Sighetu Marmaţiei, din 1998, la iniţiativa preotului Ioan – Paul Tomoiagă care, împreună cu pr. Mihai Oprişanu au oficiat vineri la amiază Slujba Sfinţirii Agheasmei Mari cu parimiile şi Sfânta Evanghelie specifice acestei slujbe, cu Rugăciunea de Sfinţire a apelor. Pe malul drept al râului îngheţat (-12 grade C), au venit sute de sigheteni din toate parohiile, cu bidoane şi flacoane cu apă pe care le-au aşezat pe masă, pentru sfinţit. Câteva familii de enoriaşi care locuiesc în zonă au oferit participanţilor ceai cald, vin fiert şi cozonac.
Preotul paroh al Catedralei Ortodoxe din Sighet, pr. Ioan-Paul Tomoiagă ne mărturisea: “Sfinţim casele înainte de Bobotează cu apa de la Slujba Agheasma Mare săvârşită pe malul Izei, în ziua de Bobotează din anul precedent. Agheasma o păstrăm în biserică, în altar, fără ca apa să se altereze. Fiecare credincios poate duce apă sfinţită de la biserică, de la ceremonialul Agheasmei Mari dar, primeşte apă sfinţită şi de la preot, când acesta merge din casă în casă la sfinţit. Apa din găleata preotului este înmulţită în fiecare casă cu apă de la fiecare familie, ca un simbol al comunităţii, a participării tuturor la praznicul Bobotezei. E ca un veşmânt pe care-l luăm toţi, peste noi. Apa trece de la unul la altul precum şi binecuvântarea pe care o dă preotul în numele lui Isus Hristos”.
Preoţii Catedralei mai ies şi de Rusalii la sfinţirea ţarinilor, alternativ, în lunca Izei de la podul Puşka Por sau la Troiţa de pe Drumul Slatinei, de la bariera CFR (str. Nicolae Titulescu), unde se înalţă şi un parastas pentru toţi ceferiştii sigheteni trecuţi la cele veşnice.
