Situat pe Dealul Florilor, muzeul are două expoziţii: pavilionară (cu 11.000 de piese de mobilier ţărănesc, inventar agro-pastoral, port popular, textile de interior, podoabe populare şi obiecte de cult) şi muzeul satului în aer liber, cu 50 de monumente de arhitectură populară şi instalaţii tehnice.
Expoziţia pavilionară este unică în peisajul muzeelor etnografice din România. Intitulată „Lemnul în comunitatea tradiţională din nordul României – de la leagăn la mormânt”, tratează întreaga problematică din punct de vedere al legăturii între pădure, care acoperea 70% din teritoriu (azi, 40%), şi locuitorii acestor meleaguri. Prima sală prezintă faze de lucru cu lemnul, interiorul ţărănesc la naşterea copilului; uneltele folosite în viaţa cotidiană. Sala a II-a prezintă momentul nunţii în comunitatea tradiţională, cuprinzând o expunere tipologică a lăzilor de zestre. Pe mijlocul sălii sunt prezentate sania şi trăsura ca mijloace de transport, iar pe peretele opus, obiecte de cult ce decorau bisericile de lemn din nordul ţării. Sala a III-a prezintă interiorul locuinţei ţărăneşti în momentul morţii şi cimitirul cu cruciţe şi troiţele de lemn. Muzeul Satului cuprinde gospodării vechi din zonele etnografice Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Maramureşului şi Ţara Codrului şi sectorul Instalaţii tehnice din nordul României. Sunt prezente localităţile: Preluca Nouă, Prislop, Finteuşu Mare, Hovrila, Cărpiniş – 1750, oloiniţă din Fericea, şcoală Şomcuta Mare, Berbeşti casă, şură şi poartă 1806, Petrova, Giuleşti, fierăria Bogdan Vodă, Deseşti, Borşa – 1794, Săcel, morile din Hărniceşti şi Deseşti, oloiniţa cu berbeci din Dăneşti, casă din Băbeni, casă Bozânta Mare – 1874, gospodăria Valea Vinului – 1830 (casă, şură, grajd, fântână), casă Cicârlău, teasc de struguri din Cicârlău, gospodăria Costeni, gospodăria Lăpuş (casă, găbănaş), oloiniţă Larga 1912. În muzeu se află biserica Sf. Gheorghe. Tel. 0262-276333. (G.M.)
