Ziua Verde a Cartofului la Remetea Chioarului

0
553

Federaţia Asociaţia Producătorilor Agricoli A.P.A. Transilvania şi Primăria comunei Remetea Chioarului au organizat şi în acest an ”Ziua Verde a Cartofului”, în ziua de vineri, 4 august 2017. Evenimentul aflat la a XV-a ediţie a devenit deja o tradiţie în această comună din lunca rîului Lăpuş, aici fiind un teren propice pentru cultura cartofului şi nu numai. La această întîlnire profesională au participat 30 de cultivatori de cartof din: Remetea Chioarului (5 fermieri), Şomcuta Mare (4 fermieri), Mireşu Mare (1), Dumbrăviţa (1), Mocira (1), Satu Nou de Sus (1), Sălsig (1), Seini (1), Boiu Mare (1), plus reprezentanţi de la instituţiile agricole judeţene: Direcţia pentru Agricultură, Oficiul Fitosanitar, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de la magazine cu produse fitosanitare şi de la Primăria Remetea Chioarului. Fermierii şi specialiştii agricoli s-au întîlnit în cîmp, în lunca rîului Lăpuş.
Gazdele, Cornel Butuza, Emanuel Sava, Lucian Raţiu şi Marcel Ardelean, ne-au condus la parcelele de cartof pe care le lucrează. Anul 2017 este favorabil pentru agricultură, cu toate că plantele au trecut prin perioade de secetă urmate de ploaie în exces. Cornel Butuza cultivă patru soiuri de cartof de consum, pe o suprafaţă de 2,7 ha. Materialul certificat pentru plantat a fost adus din zona închisă Miercurea Ciuc. Soiurile cultivate: BELLAROSA este un soi foarte timpuriu, cu o productivitate mare, coaja tuberculilor este roşie, miezul este galben deschis, iar forma tuberculului este ovală. Soi rezistent la bolile virale. Un alt soi de cartof pe care îl cultivă Cornel Butuza este JELLY, extratimpuriu, cu coaja galbenă şi miez galben intens, forma tuberculului ovală, producţie mare, rezistent la virusul Y, mana pe frunze. Deja a început recoltarea şi depozitarea. Un alt soi este CAPTIVA, timpuriu, cu recoltă mare, forma tuberculului alungită. LAURA este un soi mediu timpuriu, cu o producţie mare, coajă roşu intens, miez galben, forma tuberculului lung-oval. Producţia medie evaluată la cele patru soiuri este cuprinsă între 35 şi 40 de tone la hectar.
Pentru fertilizare, fermierul a folosit îngrăşăminte chimice complexe NPK 17-17-17, cu microelemente, în cantitate de 500 kg/ha, plusnitrocalcar 200 kg/ha şi îngrăşămîntul foliar CROPMAX. 1 l/ha. Parcelele de cartof au fost erbicidate de două ori, prima dată cu SENCOR, înainte de înverzire, şi cu TITUS, în timpul vegetaţiei. Au fost executate 5 tratamente cu fungicide la mană şi 3 tratamente la gîndacul de Colorado. Irigarea culturii a fost făcută cu apă din rîul Lăpuş, aflat în apropiere.
Emanuel Sava cultivă patru soiuri de cartof, pe 3,5 ha de teren. Din categoria soiurilor roşii, cultivă BELLAROSA şi RONALDO, iar din categoria soiurilor albe cultivă MONICA şi CARRERA. S-a aprovizionat cu material de plantat din Olanda, categoria biologică de clasă A (olandezul a vizitat cultura în timpul vegetaţiei de două ori). Înainte de plantare, terenul a fost fertilizat cu 500 kg/ha de îngrăşămînt chimic complex cu microelemente, iar în timpul vegetaţiei a fost administrată cantitatea de 200 kg/ha de nitrocalcar şi 1 l/ha de îngrăsămînt foliar. În timpul vegetaţiei, a făcut şase tratamente cu fungicide şi patru tratamente cu insecticide. Cultura a fost irigată permanent, prin sistemul de picurare. Producţia de cartof a fost evaluată la cele 4 soiuri între 50 şi 60 de tone pe hectar, iar soiul Monica a depăşit producţia de 80 tone de tuberculi pe hectar.
Lucian Raţiu a plantat cartofi pe o suprafaţă de 1 ha. Cultivă soiul RONALDO cu coajă roşie, semitardiv. Materialul de plantat a fost adus din Olanda şi parcela este irigată prin picurare. Terenul a fost fertilizat cu 500 kg/ha NPK, 200 kg/ha nitrocalcar şi 1 l/ha îngrăşămînt foliar. A executat cinci tratamente cu fungicide şi 3 tratamente cu insecticide. Producţia de tuberculi RONALDO a fost evaluată la 52 tone/ha.
Marcel Ardelean cultivă 2 soiuri de cartof, CARRERA şi ARNOVA, soiuri cu coajă albă, pe o suprafaţă de 1,2 ha. Materialul de plantat a fost adus de la producători din ţară. Terenul a fost fertilizat cu îngrăşămînt complex NPK 15-15-15 cu microelemente în cantitate de 500 kg/ha, cu 200 kg/ha nitrocalcar şi 1 l/ha de fertilizant foliar. Cultura a fost irigată cu apă adusă de la rîul Lăpuş. A făcut 4 tratamente preventive contra bolilor şi de 2 ori a combătut gîndacii de Colorado. Producţia a fost evaluată la 35-40 tone de tuberculi pe hectar.
Agricultorii din Remetea Chioarului au cu ce să se laude cînd vine vorba de recolte. Au obţinut producţii bune la cereale păioase, de 5.000 kg/ha, au fost evaluate recolte mari la cartof şi vremea promite recolte mari la porumb, legume şi în pomicultură.
Este o tradiţie ca aici, în comuna Remetea Chioarului, în fiecare vară, să fie organizată Ziua verde a cartofului, unde pe lîngă problemele actuale ale agricultorilor se discută şi despre viitor. Conducerea primăriei se află permanent alături de producătorii agricoli din comună şi aşa s-a întîmplat şi în acest an 2017, fiind prezent primarul Călin Ovidiu PETRICĂ.
Dr. Claudiu Frânc, pre­şedintele Federaţiei APA Transilvania, i-a informat pe fermieri despre programul PNDR şi despre problemele ce se află în discuţie cu Ministerul Agriculturii. Îi îndeamnă pe fermieri să înfiinţeze cooperative agricole pentru accesarea fondurilor europene cu sume nerambursabile mai mari.
Dr. ing. Melania Olteanu, de la Oficiul Fitosanitar Maramureş, a analizat evoluţia bolilor în culturile de cartof şi a tehnologiilor care se aplică la toate culturile de cîmp, legume, cereale de primăvară, de toamnă, în contextul în care au apărut modificări legislative privind tratamentele fitosanitare.
Directoarea adjunctă a Direcţiei judeţene pentru Agricultură Maramureş, ing. Viorica Ciocian, a adus în discuţie o problemă veche, pe care şi primarul Călin Ovidiu Petrică a ridicat-o în anul trecut, şi anume construirea unui depozit în zona Chioar, pentru păstrarea producţiei fie cartofi, legume şi fructe.
Directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APIA Maramureş, dr. ec. Ioan Florin Urs, a vorbit despre acordarea subvenţiilor pentru producătorii agricoli.
Fermierii au probleme la valorificarea recoltei. Producţia este bună, dar trebuie comercializată. Valorificarea cartofilor este grea, deoarece oferta este extraordinar de mare, atît din ţară, cît şi din afară. Producătorii au semnat contracte cu marii consumatori (cantine, restaurante, spitale), pentru a-şi putea livra marfa, dar vînd cartofi şi cu sacul, pentru aprovizionarea de iarnă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.