O CARTE PESTRIŢĂ A UNUI ACADEMICIAN: LA PORŢILE ÎMPĂRĂŢIEI

0
320

În ultima sa carte, La Porţile Împărăţiei, Editura Contemporanul, Bucureşti 2016, comentată favorabil şi de Gheorghe Grigurcu ori Sorin Lavric în numerele 20-21 şi 38 din România Literară, venerabilul vicepreşedinte al Academiei Române, prof. dr. Alexandru Surdu, oferă o antologie de 15 eseuri docte, şprinţare, savuroase şi bine articulate ce seamănă izbitor cu deja cunoscutele prelegeri academice ale lui Nae Ionescu.
Cu toate că, tematic, textele reunite în acest volum par a fi pestriţe şi eterogene, ele confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, profunzimea reflecţiilor, altitudinea spiritului şi anvergura intelectuală incontestabilă a autorului. Parcurgându-le, regăseşti aici, atât fibra neaoşă a unui spirit speculativ, cât şi urzeala meticulos – rafinată a pedagogului care, de pildă, vorbind despre economia politică, New Age ori Apocalipsă, despre Mioriţa, Dumnezeu şi Transcendenţă, ori despre teoria ondulaţiunii universale a lui Conta şi matricea stilistică a lui Blaga ş.a.m.d., izbuteşte să-şi seducă învăţăceii (cititorii) şi cu ajutorul unor etimologii subtile, a unor citate din autori antici, a unor ilustrări adecvate din zilele noastre, dar şi prin inedita sa… dialectică pentadică.
Şi în aceste eseuri, ca în cele din cărţile anterioare, autorul Pentamorfozei artei analizează fenomenele şi procesele după o schemă speculativă articulată pe ”cinci supercategorii”, pe care o numeşte metodă pentadică. Or, ca ”părinte” incontestabil al acestui model hermeneutic, autorul nostru are antesori iluştri. E vorba, fireşte, de Hegel, cu celebra sa triadă (teză-antiteză-sinteză) şi de Noica cu mai puţin cunoscuta sa tetradă (temă-antitemă-teză-temă). Dar mai are şi succesori nu la fel de notorii, cum ar fi logicianul şi filosoful ieşan, prof. dr. Petru Ioan, care propune o paradigmă hermeneutică hexadică.
Numai că, spre deosebire de predecesorii săi care nu numai că şi-au ilustrat cu exemple, dar au şi dat nume elementelor ce alcătuiesc tiparul lor analitic, Alexandru Surdu a ales să-şi ilustreze modelul pentadic exclusiv cu ajutorul unor exemple din cele mai diverse. Aşa că, în La Porţile Împărăţiei autorul identifică această structură pentadică, printre altele, în filozofia lui Platon, care e articulată pe cinci genuri supreme – Fiinţă, Acelaşi, Altul, Unul, Multiplu – (p.75), în matricea stilistică a lui Blaga, care în compoziţia sa orizonturile spaţiale, temporale, atitudinea anabasic-catabasică, accentul axiologic şi năzuinţa formativă, dar şi în Mioriţa ori în spiritualitatea creştină…
În opinia autorului, virtuţiile filosofice şi hermeneutice ale acestei metode sunt incontestabile. ”Pentada e numărul de aur al dreptei filosofări, iar creştinismul se bazează pe cele cinci credinţe: Buna Vestire, Naşterea, Faptele lui Isus Hristos, Rastignirea şi Invierea.” (p.149) Mai mult, de pe aceeaşi pagină aflăm că ”dialectica speculativă pentadică e superioară celel triadice” de factură hegeliano-marxistă. Şi dacă poţi fi convins de adevărul acestei afirmaţii, după ce ai parcurs volumul, n-ai nicio şansă sa te dumireşti dacă această apreciere e valabilă, de exemplu, şi în raport cu schema tetradică noicasiană ori cu cea propusă de universitarul ieşean. Care o fi motivul? Să fi fost o ”scăpare” epistemică a autorului? Nu-s sigur şi cred că nici nu contează!
Însă, dacă mă raportez exclusiv la ultimele două eseuri ale acestui volum, La sediul cavalerilor marmaţieni şi La Porţile Împărăţiei, fără a fi cârcotaşi ori a căuta noduri în papură, îndrăznesc să afirm că în ele s-au strecurat trei-patru ”scăpări” epistemice care, deşi neintenţionate, alterează percepţia adevărată a lucrurilor. Mai întâi, evocând întrunirea de la Vişeu de Sus, cu ocazia lansării Enciclopediei Familiilor Nobile Maramureşene de Origine Română, scrisă de istoricul Alexandru Filipaşcu, autorul ne informează că ” … în Rotogna Magna a Castelului Marmaţian, …, sala era plină de urmaşii Nobilimii Maramureşene care ne salutau cu mâinile ridicate: Părintele Stareţ Sofronie Perţa de Ieud, a cărui familie descinde din Dumitru de Ieud, fiul voievodul Balc…” (p.224). Or, stareţul la care se referă distinsul academician n-are nicio legătură cu Ieudul, ci eventual cu Mănăstirea Sfântul Ilie din Dragomireşti, unde vieţuieşte astăzi un stareţ cu acest nume, dar care nu-şi are obârşiile în Ieud. De altfel, în Ieud, deşi există o mănăstire de mai bine de două decenii, în ea nu vieţuiesc călugări, ci doar sporadic câte una-două călugăriţe.
Apoi, vorbind despre istoricul acestei Enciclopedii, Alexandru Surdu ne informează că această capodoperă a lui Filipaşcu a fost precedată de Diplomele maramureşene ale lui Ioan Mihaly de Apşa, membru corespondent al Academiei Române, şi de studiile lui ”Ioan cavaler de Puşcariu (date istorice privitoare la familiile nobile române, vol. I şi vol. II, Sibiu, 1892, 1895), membru de onoare din 1977 şi titular al Acdemiei Române din 1900” (p.225-226). Din acest fragment, cititorul poate înţelege că Ioan Puşcariu a fost mai întâi membru al Academiei Române, în 1900, şi abia apoi membru de onoare, în 1977! Aşa o fi! Câtă vreme omul trăieşte, el are şansa să devină membru titular, iar post-mortem el poate obţine şi titlul de membru onorific al Academiei Române!
În al treilea rând, din acelaşi eseu mai aflăm că în istoria Maramureşului au existat şi cazuri de răzvrătire, participări la răscoale ori conflicte armate….” La răscoala lui Rackoczi au participat 800 de cavaleri marmaţieni (nobili maramureşeni, n.n.) şi 400 de pedestraşi conduşi de Pintea de Borşa, care după înăbuşirea răscoalei devine haiduc sub numele de Pintea Viteazu” (p.233). În treacăt fie spus, pentru a respecta adevărul istoric, despre acest personaj real şi legendar orice moroşan cu o brumă de carte ştie că Pintea n-a avut nici un fel de legătură cu Borşa. Pe numele său adevărat, Cupşa Gligor sau Grigore, supranumit Pintea Viteazu, s-a născut în satul Măgoaja din străvechea Ţară a Lăpuşului, iar faptele lui vitejie s-au petrecut în cu totul alte zone şi localităţi – din Chioar, Lăpuş, Gutâi, Budeşti, Baia Mare etc. – decât cea menţionată de academicianul Alexandru Surdu.
În fine, ultima confuzie o regăsim în debutul eseului La Porţile Împărăţiei: ” Dinspre Ardeal, drumul spre Nord ajunge pe o culme căreia i se spunea ”predel” în limba veche sau cumpăna apelor, de unde se desparte şi curge fiecare spre matricea ei, spre Mara unele, şi altele spre Mureş. Aici la cumpănă, nehotărâte încă, la obârşie, Mara şi Mureşul sunt una…” (p.237). Indiscutabil, sub aspect poetico-literar, aceste rânduri sunt fermecătoare, numai că, logic vorbind, cititorul poate înţelege, printre altele, şi că afluenţii râului Mara, care izvorăşte din Munţii Gutâi, şi cei ai Mureşului, care izvorăşte din Munţii Hăşmaşu Mare, au acelaşi… izvor: Carpaţii!
Cât priveşte tema eseului Vremea judecătorilor, neîndoielnic, ea este în consonanţă cu actuala percepţie a opiniei publice din ţara noastră pe tema justiţiei. Şi dacă e adevărat ce se spune în Cartea Judecătorilor, adevăr pe care ni-l reaminteşte domnul Alexandru Surdu, cum că judecata judecătorilor, care judecau cele 12 seminţii ale lui Israel, ”o făcea Dumnezeu”(p.159), e la fel de adevărat că acest adevăr biblic nu-i prescris şi că la Judecata de pe Urmă toţi oamenii, deci şi judecătorii noştri, dojeniţi părinteşte de autor în acest eseu, vor fi judecaţi de Acelaşi Bun şi Drept Judecător.
Iar despre semnificaţiile simbolice ale numărului fiarei, 666, despre metamorfozele şi avatarurile sale actuale – codul de bare de pe produsele comercializate în magazine, @ sau coada de maimuţă din adresa oricărui utilizator al poştei electronice, paşapoartele şi cărţile de identitate cu date biometrice, abrevierea www etc. (vezi p. 198-199), analizate cu mult umor şi rafinament de autor în Simularea Apocalipsei, semne care anunţă… Sfârşitul, îndrăznesc să cred că, dacă le luăm în serios, nu ne rămân decât două alternative: fie vom trăi şi vom vedea, fie nu vom trăi şi nu vom vedea că ele… se confirmă, ori ba!
Ioan ŢIPLEA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.