În 2017, preţul porumbului îi „ucide” pe micii fermieri

0
374

Să faci agricultură în ziua de azi nu este prea rentabil în România. Asta din cauza câtorva factori ce nu depind neapărat de agricultori. Primul motiv, şi cel mai important, este preţul mic al cerealelor. Cei care le produc trebuie să le vândă cu tot mai puţin, pe an ce trece, în timp ce costurile de producţie sunt tot mai mari.
La porumb, spre exemplu, preţul în acest an este de circa 50 bani/kg, în condiţiile în care motorina a sărit de 5 lei. Un alt factor îl reprezintă lipsa asocierii fermierilor. Teodor Roşian, un mare fermier din Alba-Iulia, ne explică: „Am cultivat în acest an 2.000 de hectare în total. 650 au fost cu porumb – 10 hibrizi. După estimări, cred că trecem de 8 tone de boabe la hectar. Este foarte bine ţinând cont că suntem în zona de vest a Podişului Târnavelor, deci sunt dea­luri ale Carpaţilor Apuseni, iar terenurile nu sunt de foarte bună calitate. Am avut şi o perioadă de arşiţă în luna iulie şi început de august, dar nu am observat culturile să fi fost afectate prea mult. Nu sunt într-o asociaţie, ci lucrez cu încă o persoană. Este a 44 campanie agricolă pe care am început-o în acest an, deci am ceva experienţă în spate, aşa că pot spune că merită dacă lucrezi. Nu te îmbogăţeşti din agricultură, dar trăieşti onorabil. Însă asta înseamnă să faci tehnologie, înseamnă să fii de dimineaţă până noaptea pe câmp. De asemenea, trebuie să investeşti bani în utilaje, că dacă nu le ai, nu are rost să te apuci de agricultură. Cine face agricultură cu calul şi cu vaca nu rezistă. Acele vremuri sunt apuse de mult. Ideal ar fi să poţi face o asociere ca să închizi lanţul, nu să vinzi materie primă, ci produse finite! Atunci îţi rămâne ţie banul şi nu dai munca ta celui care o industrializează şi apoi o vinde! Din păcate la noi este o mentalitate greşită, frica asta de CAP-uri, de pe vremuri instaurată, încât lumea refuză să se asocieze. Dar fără asta nu se poate. Eu am fost şi în Germania şi am văzut ferme de 60-70 de hectare ce dau faliment pe capete. Am întrebat-o pe o fermieră din Stuttgart de ce? Ea mi-a spus că cei din Germania de est au menţinut fermele acelea asociative de 4.000-5.000 de hectare şi ei dictează preţul, iar cei cu 60-70 de hectare nu mai au ce să discute. Recolta o vindem, avem unde, însă preţurile sunt de mizerie! Imaginaţi-vă că deja motorina a trecut de 5 lei, iar porumbul îl dau cu 50 de bani, adică 11 kg de porumb pe un litru de motorină! Nu prea e echitate, spun eu!”

Dacă nu ai utilajele tale, mai bine nu te apuca de agricultură!

Ionel Cozmuţa - fermier din zona Şomcuta Mare
Ionel Cozmuţa – fermier din zona Şomcuta Mare

Un alt factor determinant pentru a avea, cât de cât, garanţia că la final de an ieşi pe plus dacă faci agricultură este şi acela că fermierul trebuie să aibă utilajele proprii. Dacă acestea lipsesc, mai bine nu se apucă de agricultură. Fermierul din zona Şomcuta Mare, Ionel Cozmuţa, ne spune: „Recolta de porumb este destul de bună în acest an, depinde de hibrid, dar e în jur de 7 tone la hectar. Eu spun că este foarte bine la noi în zonă. Şi vremea ne-a ajutat. Pentru porumb a fost un timp destul de bun. Faţă de anul trecut, este mai bine. La noi avem o zonă cu un teren nu prea bun pentru cultura de porumb, ci mai mult pentru livadă, dar facem şi noi ce putem. Problema este preţul mic: 55 de bani/kg, la umiditate 13%. Dar bobul are 18-22%, deci din preţ se scade umiditatea, uscarea, şi ajunge la 50 de bani/kg. Aici am 5,8 hectare şi mai am în altă parte vreo 14 hectare tot cu porumb. Producţia o vând unei fabrici de furaje pentru păsări din Baia Mare. Dar la final de an, când tragem linie, ieşim pe zero sau în minus. Dar ce să facem, preţul nu-l stabilim noi… Eu am noroc cu utilajele mele şi aşa mă încadrez cât de cât, însă cine nu are utilajele lui nici nu are rost să se apuce! Asta din cauză că motorina au scumpit-o, îngrăşămintele la fel, porumbul în schimb se ieftineşte, grâul la fel, dar pâinea se scumpeşte… Deci pentru ţăranul fermier, totul merge în jos! El plăteşte impozit tot mai mare, costurile sunt la fel, în creştere. Deci când tragi linia, îţi vine să te laşi de toate. Anul trecut am cultivat peste 30 de hectare, anul acesta în jur de 20, iar la anul viitor dacă voi cultiva 10 va fi bine. Deci tot mai puţin, că nu ai ce să faci cu producţia, decât să o dai în cinste şi să câştige alţii”.

Seminţele hibride, condiţie necesară pentru o recoltă bună

Teodor Roşian - fermier
Teodor Roşian – fermier

Dacă fermierii vor o recoltă bună, trebuie neapărat să apeleze la seminţe de calitate. În caz contrar, randamentul nu va fi cel aşteptat. Din păcate, aceste seminţe provin, în general, din străinătate, deoarece latura de cercetare în domeniu a fost abandonată în România: „Avem şi cultură mare de porumb în judeţul nostru, însă momentan semănată cu hibrizi ce vin din afara României. Ne pare rău că noi românii am lăsat cercetarea în paragină, dar eu sper ca cei care ne guvernează să dea o mai mare atenţie agriculturii şi cercetării, inovaţiei, adică măcar 1% din PIB-ul României să se dea pentru cercetare şi atunci vă garantez că o să apară şi rezultate mai bune în agricultură. Dar până atunci trebuie să colaborăm cu cei care ne oferă o tehnologie de înaltă calitate, seminţe hibride foarte bune. De aceea eu recomand tuturor fermierilor să colaboreze cu aceste firme străine care produc seminţe hibrid de înaltă calitate. Şi eu la rândul meu am fost fermier până în urmă cu vreo trei ani şi am lucrat cu aceste societăţi care comercializează hibrizi, iar rezultatele au fost pe măsură”, este de părere Virgil Ţânţaş, directorul DADR Maramureş.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.