Statul român are probleme cu finanţarea, bugetul de cheltuieli este asaltat de cereri de fonduri şi urmează proteste în caz de refuz, iar cel de venituri nu este niciodată realizat, evazioniştii fiscali fiind trataţi deocamdată cu relativă îngăduinţă. Diferenţa de 3% dintre ce intră şi ce iese din vistieria statului poate fi echilibrată prin transparentizarea politicilor şi programelor bugetare. Este unica soluţie de încredere pentru a-i convinge pe cetăţeni!
Puterea economică a ţării este în dezvoltare, produsul intern brut a crescut cu 6%, dar opoziţia găseşte nodul în papură şi îndeamnă populaţia să protesteze în stradă. Este sarcina lor să provoace puterea, însă haideţi să analizăm situaţia obiectiv, deoarece interesul nostru trebuie realizat, nu al partidelor. Să nu-i aplaudăm pe politicieni, să nu-i criticăm în exces, ci să le pretindem să lucreze mereu în interesul nostru. Politicienii se acuză grosier, vorbesc despre dezastre fără să fie cazul, însă să nu cădem în capcana vorbelor, ci să analizăm faptele.
Datoria guvernamentală nu-i foarte mare, fondurile europene au fost deblocate, veniturile bugetare cresc, motiv de îngrijorare rămîne gradul de colectare a impozitelor şi taxelor, estimat la nivelul de 20%. Cu alte cuvinte, unul din cinci plătitori de impozite şi taxe către stat nu-şi achită dările. Aşa se explică deficitele bugetare mari, de zeci de miliarde de lei la fondurile pentru pensii, sănătate, şomaj şi la bugetul central. Reforma fiscală trebuie aprofundată, astfel ca 95% dintre angajatori să-şi achite contribuţiile şi restanţele. Pe lista datornicilor apar 159.000 de firme cu restanţe la plata contribuţiilor pentru 2 milioane de salariaţi, aproape jumătate din totalul celor care muncesc!
În aceste condiţii, bugetele sînt pe minus şi e de înţeles că trebuie reduse cheltuielile cu 20%, ceea ce înseamnă pe total 24 de miliarde de lei. Sau trebuie luate măsuri ca evazioniştii fiscali să-şi achite datoriile. Cîtă vreme evaziunea fiscală este evaluată la 28%, adică la 60 de miliarde de lei, Guvernul nu poate sta să privească. Debitorii sînt dublaţi de evazioniştii cu gulere albe, care îşi ascund veniturile de grila de impozitare şi îi corup pe inspectorii fiscali şi vamali. Partidele de la putere şi din opoziţie ar trebui să se coalizeze de facto şi să apere statul în contra acestor firme evazioniste în număr de 157.798!
PSD şi ALDE duc o politică populistă, încearcă să facă pe placul tuturor, ceea ce practic este imposibil. Greşeala aceasta de strategie o găsim şi la nivelul european, unde se caută de asemenea consensul. Mai bine ar fi să le cerem instituţiilor de stat să aplice întocmai legea. Politica de creştere a salariului minim pe economie şi a salariilor bugetare este legitimă, obiectiv cu care aproape toată lumea este de acord. Gaura rămasă în buget trebuie însă acoperită şi Guvernul PSD+ALDE caută soluţii – care de care mai contestate, inclusiv în stradă.
Dar dacă guvernanţii sînt deschişi şi dau pe faţă situaţia reală, vom vedea că altă cale nu avem şi vom accepta nu doar beneficiile, ci şi obligaţiile bugetare şi riscurile aduse de creşterea salariilor la stat, de aşteptat fiind şi puseul infracţionist şi valutar, ca reacţie negativă a deţinătorilor de capital. Statul, chiar dacă este condus de oamenii bogaţi, are datoria să acţioneze în primul rînd în interesul clasei de mijloc şi al păturilor defavorizate.
Finanţele ţării pot fi ţinute în frîu prin transparenţă decizională, caz în care cetăţenii îşi vor da seama că bugetul nu poate face totul de unul singur.
