Apicultorii care produc miere pentru vânzare trebuie să respecte anumite reguli care se referă la modul de organizare (persoană fizică sau juridică, dacă vrea să vândă pe piaţa internă ori pe cea externă). Legea stabileşte trei tipuri de comercializare a mierii: vânzarea directă în pieţe şi târguri, cu amănuntul şi prin magazin de desfacere.
„Scopul apicultorului este, desigur, să valorifice mierea obţinută dacă depăşeşte consumul propriu. Ordinul 111/2008 actualizat reglementează modul de înregistrare a agenţilor economici, respectiv activitatea de comercializare a mierii. În acest sens, avem două tipuri de înregistrări: vânzarea directă şi vânzarea cu amănuntul. Pentru cea directă, nu trebuie ca apicultorul să fie persoană juridică, deci poate funcţiona ca persoană fizică şi vinde produsele primare în pieţe şi târguri. Prin ordinul 111, mierea ca produs primar este definită ca mierea extrasă şi depozitată, excluzând tratamentele de încălzire sau ambalare. Cu documentul de vânzare directă, apicultorul nu va putea să comercializeze miere ambalată. O va vinde doar într-un recipient mare, din care să dozeze cantitatea în faţa clientului. Aceasta este vânzarea directă. Sigur că este o chestie teoretică şi nu prea se întâmplă aşa, dar legea aşa prevede”, ne explică dr. Sirtoniu Sima, consilier la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş.
Vânzarea cu amănuntul
Apicultorii care vor să comercializeze mierea cu amănuntul trebuie neapărat să-şi înfiinţeze o firmă.
„Pentru vânzarea cu amănuntul, este obligatoriu ca apicultorul să fie persoană juridică, respectiv PFA (persoană fizică autorizată), SRL (societate cu răspundere limitată) sau alte forme legale. În acest caz, avem trei categorii de obiective. • Centrul de extracţie şi colectare miere şi alte produse apicole, care poate fi unitate fixă sau mobilă, cu dotări adecvate, în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, extracţia, depozitarea şi livrarea mierii şi a altor produse apicole către unităţi autorizate sanitar-veterinar pentru procesare, precum şi vânzarea cu amănuntul în conformitate cu normele sanitar-veterinare. Centrul de extracţie permite colectarea mierii de la alţi producători. Taxa care se achită este de 244 lei pentru documentaţia depusă. • Cel de-al doilea obiectiv este stupina. Acesta cred că se mulează cel mai bine pe interesele apicultorilor, corespunzând activităţilor desfăşurate de ei. Stupina este definită ca unitatea fixă sau mobilă în care se desfăşoară activităţi în domeniul agriculturii, în special obţinerea mierii şi a altor produse apicole şi livrarea acestora către unităţi înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare, precum şi pentru vânzarea cu amănuntul. Ca taxă, întocmirea documentaţiei costă 122 lei. • Al treilea obiectiv este magazinul de desfacere a mierii şi a altor produse apicole”, a precizat Sirtoniu Sima.
Pentru a exporta miere, trebuie îndeplinite alte condiţii, pe care apicultorii le pot afla de la DSVSA.
Mierea naturală se cristalizează
O problemă de care se lovesc foarte des apicultorii când vând mierea este şi aceea legată de cristalizare. Astfel, consumatorii din România nu prea cunosc acest proces natural şi au impresia că mierea este contrafăcută.
„Cu mierea cristalizată s-ar putea să aveţi o problemă în piaţă, din cauză că sunt foarte mulţi cumpărători care nu o să cumpere această miere, pentru că nu ştiu ce înseamnă fenomenul de cristalizare şi în mod automat când văd mierea cristalizată li se pare ceva suspect”, a conchis dr. Sirtoniu Sima.
Apicultorii cred că o rezolvare a problemei ar fi publicitatea: „Ar trebui făcută o campanie prin care să se informeze consumatorii că mierea este un produs natural bun de consumat şi cristalizat şi că nu se încălzeşte la mai mult de 40 grade. Nu e din zahăr dacă e cristalizată, că mulţi aşa ştiu şi spun. Lumea nu e informată şi nu ştie, aşa că noi creăm suspiciune când apărem pe piaţă cu miere cristalizată şi spunem că e naturală. Ignoranţa aceasta este la nivel naţional, în România nu se prea vinde miere cristalizată, în timp ce străinii o consumă numai cristalizată!”, a spus Rodica Miholca, apicultor.
