Birou parlamentar în 3 judeţe (2)

• Dialog cu deputatul Uniunii Ucrainenilor din România, dl. Nicolae Miroslav PETREŢCHI •

– Sunteţi singurul parlamentar din Maramureş cu birou într-o comună.
– Este vorba de una dintre cele mai mari aşezări rurale din România, Poienile de sub Munte, cu o populaţie majoritar ucraineană (99 procente) de peste 10 mii de locuitori. Aici trebuie să adăugăm şi localităţile Repedea şi Ruscova, astfel încât era firesc să deschidem şi acest birou, pentru cei peste 20.000 de etnici ucraineni de pe valea Ruscovei, pentru ca aceştia să nu fie nevoiţi să se deplaseze la Sighetu Marmaţiei.
– Cum staţi cu învăţământul în limba maternă?
– Dacă la nivelul retoricii sau al diplomaţiei lucrurile sunt mai catifelate, nu la fel se prezintă realităţile zilnice, în special în sfera educaţiei, începutul de an şcolar a fost marcat iarăşi de disfuncţionalităţi, vechi sau mai noi, dar au apărut însă şi alte blocaje punctuale, în judeţele Timiş, Suceava, Caraş Severin, Tulcea şi Maramureş. În aceste condiţii, am adresat o serie de întrebări şi interpelări miniştrilor Educaţiei Naţionale, privind problemele semnalate, în special problema manualelor şcolare, asta după ce am constatat că de multă vreme doleanţele erau doar comentate, dar nu au fost transmise în mod convingător şi insistent autorităţilor publice. Pe de altă parte, am constatat că s-a bazat prea mult pe interesul responsabil doar al unor reprezentanţi în structurile guvernamentale. Stabilind o bună conlucrare şi cu actualul ministru al Educaţiei, am putut găsi soluţia şi pentru problema manualelor auxiliare. În sfârşit, la începutul lunii ianuarie a.c., au fost aprobate, prin ordin de ministru, manualele şcolare auxiliare, în limba ucraineană pentru clasele 1-5 şi urmează cele pentru clasa a VI-a.
– Enumeraţi câteva din iniţiativele dvs. legislative sau interpelări.
– Am iniţiat atât singur, cât şi împreună cu alţi colegi o serie de proiecte legislative dintre care 2 au fost promulgate deja, nu o să reamintesc despre cele menţionate anterior, dar aş vrea să mă opresc asupra câtorva legate de minorităţile naţionale şi anume Legea pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România, aceasta fiind adoptată, este sărbătorită pe 18 decembrie, începând cu anul 2017. Totodată, reprezentând a 3-a minoritate din România, după numărul de etnici, am considerat ca fiind importantă iniţierea unui proiect de lege privind instituirea zilei de 9 noiembrie ca ziua limbii ucrainene, proiect care se află depus la Senat, minoritatea ucraineană neputând să se bucure de un astfel de proiect legislativ până la acest moment. Totodată, trebuie menţionate şi amendamentele depuse la legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile cone­xe, amendamente care au fost incluse în noua formă propusă de iniţiator; în şedinţele comune ale comisiilor de resort la dezbaterea unei preconizate legi de instituire a „Zilei ziaristului român”, am propus ca legea să cuprindă şi activitatea şi respectul pe care îl merită ziariştii care scriu şi publică în limba maternă a comunităţii lor etnice; Cu prilejul unei întâlniri de lucru cu premierul MIHAI TUDOSE, la sediul Guvernului, am ridicat în termeni fermi probleme ale transportului public în unele dintre judeţele locuite şi de etnici ucraineni. În Memoriul depus cu acest prilej am precizat că majoritatea etnicilor noştri trăiesc în zona Maramureşului istoric, având drept centru Sighetu Marmaţiei. Ce perspectivă are o asemenea zonă îndepărtată în condiţiile infrastructurii rutiere precare? (vezi drumurile judeţene spre Bistra, Poienile de sub Munte) Speranţa stă în tren şi avion. Dar, din mersul trenurilor au fost scoase 4 importante trenuri interregio care legau extremul nord al ţării de Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea-Budapesta şi, sezonier, de Mangalia. Aceşti paşi înapoi reflectând optica spre subdezvoltare se completează, tot în domeniul feroviar, cu desfiinţarea unor curse transfrontaliere (Sighet -Rahiv şi Sighet-Teresva), care afectează şi accesul la aeroportul din Baia Mare, care şi aşa e modest, deşi ar avea potenţial să atragă piaţă din regiunile limitrofe ale Ucrainei; Am îna­intat Ministrului Sănătăţii o întrebare parlamentară privind rearondarea pacienţilor Secţiei de boli pulmonare de pe lângă Spitalul Vişeu de Sus la Spitalul din Borşa, preferându-se, în dispreţul cetăţeanului, să se deplaseze bolnavii în loc să se detaşeze, cu program limitat, medicul din Borşa.
– În acest prim an de activitate parlamentară v-a pus cineva beţe-n roate?
-Nu spun că ne-au fost puse beţe-n roate, însă au fost şi câteva neplăceri. Un exemplu – ce ar putea fi considerat mărunt, dar mărunte sunt şi seminţele din care ies buruienile de care nu mai scapi – este cel petrecut de curând: Uniunea Ucrainenilor din România a încercat să organizeze în satul Lunca la Tisa, tradiţionala „Întâlnire a fiilor satului”, populaţia de acolo fiind compusă din etnici ucraineni în proporţie de 99,8%, era un prilej de afirmare a culturii şi tradiţiilor noastre. Reprezentantul administraţiei locale, de care aparţine satul, nu a vrut nici măcar să înregistreze cererea, spunându-se conducerii UUR din localitate faptul că oricum nu o să fie aprobată, fâcându-se presiuni şi asupra preotului parohiei ca nu cumva să permită întrunirea fiilor satului în curtea bisericii sau a parohiei. Până la urmă, întâlnirea a avut loc, în curtea unor oameni cu suflet mare din sat, care au permis ca acţiunea culturală să se desfăşoare la ei acasă. Cu o relatare mai largă, l-am sesizat despre împotrivirea primarului din Bocicoiu Mare (de care aparţine Lunca) şi pe Prefectul judeţului Maramureş.
– Tocmai aţi avut joi o întrevedere cu domnia sa şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, care este şi preşedintele Filialei PSD Maramureş.
– Da. Am discutat despre problemele cu care se confruntă secţia TBC din cadrul Spitalului Vişeu de Sus, problemele legate de mersul trenurilor în Maramureşul istoric, problemele cu care se confruntă comunitatea ucraineană din judeţul Maramureş, situaţia liceului ucrainean din Sighet, despre situaţia învăţământului în limba ucraineană, precum şi despre proiectele comune care vor fi organizate în parteneriat cu Uniunea Ucrainenilor din România.
– Nu este un secret, relaţiile dintre România şi Ucraina au fost pe muchie de cuţit, din cauza noii legi a educaţiei din Ucraina.
– România desfăşoară o puternică ofensivă diplomatică, începând cu cel mai înalt nivel. Ea a antrenat şi o activare a diplomaţiei parlamentare. Cu aceste concepţii şi cu grija maximă faţă de păstrarea exerciţiului drepturilor fundamentale asigurate prin Constituţia României, am acceptat includerea mea în toate echipele de negociere constituite în această perioadă Delegaţia interdepartamentală a României la cea de a VI-a sesiune a Comisiei interguvernamentale româno-ucrainene, din Delegaţia Parlamentului României care a solicitat şi a primit explicaţii de la Excelenţa Sa, Dl ambasador OLEKSANDR BANKOV, din Delegaţia Grupului parlamentar de prietenie România-Ucraina, care s-a deplasat la Kiev în octombrie, după care am fost antrenat în formula parlamentară de discuţii cu dl. ministru de Externe al Ucrainei, PAVEL KLIMKIN.
– Joi, la Cernăuţi, ministrul de externe Teodor Meleşcanu a avut o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin. O importanţă aparte a fost acordată problemelor minorităţii române din Ucraina, cu accent pe tema Legii ucrainene a educaţiei. La discuţiile extinse au participat şi ministrul român al educaţiei, Liviu Pop, şi omologul său ucrainean, Lilia Grinevici. Cele două părţi au convenit începerea negocierilor pe marginea Protocolului de colaborare între Ministerul Educaţiei din România şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina pentru perioada 2017 – 2020. Documentul va include prevederi privind garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale înrudite de pe teritoriul fiecărui stat. Aşadar veştile sunt bune, iar nouă nu ne mai rămâne decât să le urăm tuturor La mulţi ani în noul an început ieri, după calendarul vechi şi La mulţi ani Culturii Române sărbătorite astăzi! Totodată, să le reamintim maramureşenilor că, sâmbătă, de Sfântul Ioan pe rit vechi, are loc la Sighetu Marmaţiei o nouă Ediţie a festivalului de Colinde şi obiceiuri de iarnă ucrainene.