„Am pus Sighetul ca punct de referinţă pe harta voluntariatului din România” (Istvan Safar)

0
559

În urmă cu nouă ani, cîţiva tineri sigheteni curajoşi înfiinţau prima organizaţie nonguvernamentală de tineret din Sighetu Marmaţiei, numită Asociaţia Tinerilor Maghiari Sigheteni. Pe scurt – SZMISZ. De atunci, echipa iniţiatoare a atras în proiectele derulate sute de tineri din oraş şi împrejurimi care au învăţat ce înseamnă cu adevărat să desfăşori activităţi în folosul semenilor şi al societăţii. Mai mult, beneficiile campaniilor, seminariilor şi ale cursurilor organizate de SZMISZ s-au răsfrînt asupra a mii de tineri care, în mod indirect, au fost cooptaţi în proiecte. Acum, după nouă ani, asociaţia este, probabil, nu doar cel mai longeviv ONG de tineret din Maramureşul Istoric, ci şi cel mai ambiţios. Deja alte două proiecte Erasmus au fost aprobate, iar în agenda SZMISZ înfiinţarea unui Centru de Tineret la Sighetu Marmaţiei se conturează ca fiind o prioritate.

• peste 100 de proiecte şi mii de beneficiari

Reporter: Zilele trecute, aţi împlinit nouă ani de la înfiinţarea asociaţiei. Cum vă amintiţi momentul în care aţi decis să daţi drumul unui ONG, primul, de altfel, dedicat tinerilor în zona Sighetului?
Istvan SAFAR (vicepreşedinte): Ca să fiu sincer, îmi amintesc cu drag şi cu oarecare nostalgie acele momente. Eram încrezători şi dornici să facem ceva. Am pornit 11 la drum, ne-am cam rărit pe parcurs, dar uite că am trecut peste toate şi, acum, după nouă ani, putem spune că am realizat totuşi ceva.
R.: Aţi implementat nu mai puţin de 112 proiecte în toţi aceşti ani. În jurul căror tematici v-aţi axat?
I.S.: Dacă e să vorbim despre tematici, au fost foarte multe, de la campanii de strîngere de ajutoare sau fonduri pentru cei aflaţi în dificultate, proiecte interculturale sau antidrog pînă la seminarii pe tema economiei sociale sau chiar cursuri de prim ajutor. Am încercat mereu să ne adaptăm tematicile proiectelor la nevoile tinerilor din zona Maramureşului Istoric, dar nu numai, pentru că am avut şi proiecte naţionale şi internaţionale.
R.: Cîţi beneficiari au avut aceste proiecte şi de unde au provenit ei?
I.S.: Greu de spus, foarte greu, pentru că, pînă la urmă, beneficiarii acestor tipuri de proiecte sunt, de fapt, comunităţi întregi. Dacă îmi permiţi o apreciere destul de orientativă, aş spune că au fost între 5.000 şi 30.000 de beneficiari indirecţi şi peste 500 de beneficiari direcţi, adică tineri care au participat la proiectele noastre, tineri care pe parcursul anilor s-au implicat în activităţile noastre sub diferite forme.

• încă două proiecte Erasmus aprobate

R.: Puteţi spune că arată Sighetul într-un alt mod datorită activităţii derulate de voi?
I.S.: Fără lipsă de modestie, eu cred sincer că da. Şi, în sprijinul acestei afirmaţii, cred că vine şi numărul mare de tineri implicaţi pînă acum în activităţile continue de voluntari, dar şi numărul voluntarilor activi în acest moment. Dacă am început activităţile continue cu nu mai mult de patru voluntari, în prezent suntem peste 50, cu contracte active de voluntariat, tineri care, în fiecare săptămînă, merg la casele de tip familial, se ocupă de copiii de acolo şi se implică în toate activităţile noastre sau ale partenerilor. Iar prin munca lor, eu cred cu tărie că am pus Sighetul ca punct de referinţă pe harta voluntariatului din România.
R.: Nouă dintre proiectele voastre au făcut parte din programul Tineret în Acţiune, iar şase din Erasmus. Ce ne puteţi spune despre acestea?
I.S.: Aceste proiecte sunt mîndria noastră, ca să spun aşa. Au fost proiectele cu cea mai mare vizibilitate, cele mai complexe şi cele mai grele, de ce să nu recunoaştem. Dar faptul că, într-un oraş relativ mic, precum Sighetu Marmaţiei, s-au desfăşurat proiecte naţionale şi internaţionale e o mare mîndrie pentru noi. Şi pentru că dorim să fim în continuare mîndri de noi, îţi spun că, în sesiunea de depunere din luna octombrie 2017, am depus încă două proiecte Erasmus, care ne-au fost aprobate, iar pentru sesiunea din februarie mai pregătim încă cel puţin două.
R.: Numărul voluntarilor implicaţi în toţi aceşti ani de către asociaţia voastră e unul remarcabil. E uşor sau greu să atragi tineri înspre voluntariat? Ce credeţi că îi impulsionează?
I.S.: Aşa cum am spus, voluntariatul – ca fenomen – s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Adevărul este că acum ne ajută puţin mai mult şi legislaţia şi, din cîte ştiu eu, odată cu noua lege a tineretului, ne va ajuta şi mai mult. Dar, din proprie experienţă, pot să îţi spun că, deşi poate, la început, tinerii vin la noi pentru acel certificat de voluntariat, cei mai mulţi rămîn. Pentru că nimic pe lumea asta nu îţi poate da o satisfacţie mai mare decît gîndul că, prin ceea ce faci, ajuţi pe cei care au nevoie şi nimic pe lumea asta nu e mai emoţionant decît îmbrăţişarea sau zîmbetul primit de la un copil care nu are pe nimeni pe lume.

• „un om este, de fapt, o întreagă echipă”

R.: La finalul lui 2017, ai fost desemnat Lucrătorul de tineret al anului, în cadrul Galei Voluntarilor Maramureşeni. Ce înseamnă pentru tine acest titlu şi ce reprezintă acum pentru tine voluntariatul după cei nouă ani de experienţă?
I.S.: În primul rînd, este o mare onoare pentru că sunt convins că oricare dintre colegii mei cu care m-am aflat în acea seară pe scena Galei meritau la fel de mult sau poate chiar mai mult ca mine acest titlu. Apoi, cred eu că este şi o responsabilitate, să îmi fac treaba şi de acum cît mai bine pot. Dar aşa cum am spus-o şi atunci, am realizat că, pînă la urmă, este un premiu primit nu de mine, ci de întreaga echipă pe care o reprezentam atunci şi aşa e în lumea ONG-urilor de tineret – un om este, de fapt, o întreagă echipă. Şi pentru asta le mulţumesc din suflet colegilor mei şi tuturor voluntarilor asociaţiei.
R.: Ce proiecte derulaţi şi, mai ales, ce planuri aveţi pentru acest an?
I.S.: Zilele acestea, am dat o mînă de ajutor la pictarea secţiei de Pediatrie a Spitalului Sighet şi vreau să-ţi spun că, deşi nu e un proiect propriu, ci e al Primăriei Sighet, e un proiect de suflet pentru toţi voluntarii asociaţiei. În acest moment, aşa cum am mai spus, pregătim implementarea celor două proiecte Erasmus pe care le vom avea în această vară, unul dintre ele fiind chiar proiectul meu de suflet – seminarul nostru antidrog, pe care tu şi cititorii ziarului îl cunoaşteţi destul de bine deja. Este un proiect pe care l-am dus prin toate etapele, de la local pînă acum cînd e un proiect internaţional. De asemenea, continuăm desigur activitatea de la casele de tip familial, vom fi şi în acest an parteneri locali în evenimentele naţionale de promovare a voluntariatului şi a învăţării nonformale.
Iar dacă vorbim de planuri concrete de viitor, îţi spun că o ambiţie proprie, dar şi a asociaţiei este înfiinţarea unui Centru de Tineret la Sighetu Marmaţiei.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.