Biserica de piatră a Petrovei, 140 de ani

0
570
Biserica din Petrova

La sfârşitul secolului al XVII-lea, construcţia bisericilor de lemn din Maramureş a trecut la un nou nivel arhitectural, fiind vizibilă diferenţa între biserica Mănăstirii Moisei, construită la 1600 (după un model din 1550), sfinţită în 1672 de Mitropolitul Transilvaniei, Sava Brancovici, şi celelalte. De acelaşi tip cu biserica Mănăstirii Moisei a fost o biserică de lemn construită în Vişeu de Mijloc, la 1569. Probabil că toate bisericile maramureşene de lemn au plecat de la un astfel de model. Acest tip de construcţie avea o viaţă de 100-150 de ani. Ne vine în sprijin afirmaţia lui Tit Bud, care a scris despre Vişeu de Jos: „Parochie foarte veche. A avut o biserică foarte veche, care s-a dăruit credincioşilor din Bocicoel (tip 1550 – n.n.), apoi alta din lemn, care s-a dăruit parochiei din Botiza (tip 1650 – n.n.). Acum (în 1911), are biserică de piatră zidită în 1895” (Tit Bud, „ Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mănăstirile române din Maramureş ”, Gherla, 1911, pag. 78).
Revenind la tema articolului propus, folosim documente aflate în S.J.A.N. Maramureş, Pro­topopiatul greco-catolic Vişeu 1787-1949, cotă 817, Protopopiatul greco-catolic Vişeu pe anul 1878, inv. 207, document format din pagini ministeriale mari, de culoare verde, pe care identificăm transcrierea corespondenţei trimise şi primite de către protopop. Actul transmis este „Semnatu în Borşa” de către „Alexiu Anderko Homorodean, protopopu tractului a Vişeului”, tatăl scriitorului Artemie Anderko, cu indicarea datei. Se transcriu documente integral sau scurte comentarii asupra scrisorii trimise.
La poziţia 40:”în data de 18 februariu 1878, se invitează Reverisimu D. Vicariu la Beserica din Petrova în 3 Marţiu a.c., pentru a binecuvânta. Borşa, 26 Februariu 1878”. Este vorba de invitaţia adresată Vicarului de Maramureş, Ioan Pop (1872-1878).
La poz. 45, este transcrisă copia scrisorii trimise parohiilor din subordine (Borşa beneficiul de jos, Moisei, Mănăstirea Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Mijloc, Vişeu de Jos şi Leordina. Lipsesc Borşa beneficiul de sus, sediul protopopiatului şi Petrova, parohia gazdă): „Revendisium D. Vicariu ne provoacă ca pe a 3 a Marţiu a.c. R.V. să avem bunătatea de a ne înfaţioşa la Petrova – unde în aceeaşi zi se va binecuvânta Beserica cea noa de piatră. Borşa, 25 februariu 1878”.

Biserica din Petrova (interior)

Nevoia de a construi urgent o biserică de piatră în Petrova a rezultat din faptul ca biserica de tip 1650, construită la 1670, de lemn, a fost distrusă de un incendiu în 1856, în Sâmbăta lui Lazăr. Biserica din lemn a fost foarte frumoasă (Tit Bud, o.c., pag. 54). Susţinem că era o biserică de tip 1650, folosindu-ne şi de faptul că în prezentarea ei, cu ocazia vizitei canonice a Episcopului de Muncacs din 1745 (1751), nu se indica o stare de degradare: „Ecclesia lignea scandulis tecta cum turri, nescitur a quo benedicta…; dicata Nativitati Beatae Mariae Virginis” – Biserica din lemn cu turnuri, cu acoperiş din scânduri, nu se ştie cine a sfinţit-o, închinată Naşterii Sfintei Fecioare Maria”. (Ciubotă, o.c., pag. 203).
Şi mai există o sursă de folosit în privinţa datei sfinţirii bisericii de care facem vorbire: „Indicele preoţilor” din Petrova (Tit Bud, o.c., pag. 55): ”… de la 1860-1874, Ioan Csobály, sub dânsul s-a început a se zidi biserica cea de piatră. De la 1874, până în prezinte, Ioan Calin, sub dânsul s-a finit zidirea bisericei şi s-au sfinţit în 1878”.
Cărţile bisericeşti au fost salvate, alături de alte obiecte de cult, de flăcările incendiului, ce sunt menţionate de către Ioan Bârlea (o.c., apărută în 1909, pag. 145-147): Antologhion din Râmnic, 1766; Apostol de Sibiiu, 1851; Catavasiariu din Blaj, 1762; Evanghelie din Râmnic, 1746; Octoih din Blaj, 1792; Pentecostarion din Bucureşti, 1743; Strastnic din Blaj, 1773.
Nu a fost găsit procesul-verbal întocmit cu ocazia sfinţirii noii biserici. Date fiind forma interioară originală şi zidurile de piatră, este un gest de onoare şi de respect să îi pomenim pe strămoşii noştri care au înălţat în Petrova, satul nemişilor, ca şi în celelalte, astfel de edificii de piatră, cuvânt care în nici o altă limbă nu este atât de apropiat de numele celui pe care Iisus a dorit să-şi zidească biserica: Petru, apostolul apostolilor.
Lazăr NĂSUI
Foto © Nuţu Leordean

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.