Mulţi dintre noi am auzit despre Expoziţia Universală de la New York, din anul 1939, la care a participat şi România. Deşi Europa era în fierbere, americanii organizau acea grandioasă manifestare. Aflându-mă în America, a venit vremea să dau de urma măreţului eveniment. Sursa: ziarul Universul, din acea perioadă. În 1939, transatlanticul „General Vonsteuben” a părăsit portul Constanţa, cu destinaţia New York. Aducea în America delegaţia României. Aici, manifestarea s-a desfăşurat pe mai multe planuri. În cadrul pavilionului României, şi anume în Casa Românească, s-au montat 14 standuri într-o sală consacrată meşteşugurilor româneşti.
Inaugurarea s-a făcut pe 11 mai. Solemnitatea a fost prezidată de profesorul Dimitrie Gusti, comisarul general al Pavilionului românesc. A fost de faţă Radu Irimescu, ministrul României la Washington. Meseriaşii români au adus în America: materii prime pentru blănuri şi cojoace, ceramică românească, lemn prelucrat artistic, obiecte bisericeşti, broderii artizanale cu motive naţionale, produse de încălţăminte, precum şi chihlimbar românesc.
Pentru a da posibilitate românilor din New York şi împrejurimi să vină în număr cât mai mare la Expoziţie, domnul ministru Gusti a organizat o Zi a României. Într-o cuprinzătoare alocuţiune, în faţa personalului Legaţiei României din Washington şi a consulatelor din New York, Cleveland, Montreal şi Philadelphia, a vorbit despre evoluţia politică a naţiunii. A stăruit asupra vieţii multimilenare a poporului român, precum şi a unităţii de limbă, în cadrul frontierelor României, care nu sunt darul generos al unei conferinţe de pace, ci fruntariile veşnice ale unei străvechi şi glorioase moşteniri. Ca o ironie a istoriei, peste un an venea Diktatul de la Viena.
La expoziţie, episcopul Policarp arăta recunoştinţa tuturor românilor din America, suveranului, pentru faptul că l-a trimis pe profesorul Gusti să reprezinte România. Pentru prima oară pe teritoriul Statelor Unite s-a cântat Imnul regal român în limba engleză. Preşedintele Expoziţiei , domnul Whalen, a declarat că America ar trimite un vapor special dacă ar şti că regele românilor ar dori să viziteze New Yorkul. Inaugurând Expoziţia, preşedintele Roosevelt a avut un discurs despre istoria Americii, despre pace, aducând mulţumiri celor 62 de naţiuni care participau la Expoziţie.
La inaugurarea Pavilionului României a participat, între alte personalităţi de seamă, domnul Laguarda, primarul New Yorkului. A rostit o însufleţitoare cuvântare, subliniind preţuirea de care se bucură România din partea populaţiei Americii. „Poporul american – a spus primarul – înţelege şi apreciază cum se cuvine misiunea României în faţa istoriei”. Măgulitoare declaraţie! Publicul american a admirat varietatea costumelor naţionale româneşti, dar şi uniformele medicilor militari români, aflaţi aici, la Congresul Mondial de Medicină. Cu prilejul banchetului, dat în sala mare a Casei Româneşti, cei 200 de invitaţi au gustat mâncărurile şi vinurile româneşti, au ascultat orchestrele lui Grigoraş Dinicu şi Fănică Luca şi au apreciat cântecele interpretate de Maria Tănase.
În marea sală a Operei Metropolitane a avut loc al doilea concert dirijat de George Enescu. Au asistat peste 4000 de invitaţi, printre care şi mama preşedintelui Americii, Sara Delano Roosevelt. A doua zi, ziarul Times scria: „Concertul dat aseară sub auspiciile Guvernului român, dirijat de George Enescu şi Orchestra Simfonică din Philadelphia a fost cel mai important şi mai însemnat eveniment al anului”. La Expoziţie a fost prezent şi Constantin Brâncuşi, care a fascinat America. Mai târziu, criticul american James Farrel scria: lângă Shakespeare şi Beethoven se mai află un Dumnezeu, acesta este românul Constantin Brâncuşi”.
Cu adevărat, la Expoziţia Universală de la New York, România a ieşit în lume printr-o poartă americană! După şase decenii, prezenţa României a fost reeditată la Smithsonian Festival, de data aceasta la Washington, comisarul Pavilionului românesc fiind prozatorul Augustin Buzura.
