Istoria din ziare: Atentatul din Senatul României

0
118

În Ajun de Crăciun a apărut numărul 4 al ediţiei „Ziarele României Mari,” o colecţie unică de presă românească, ce se ocupă de ilustrarea unei perioade incitante pentru destinul nostru ca stat modern.
De la Marea Unire, la republică (1918-1947), editor britanicul Peter McGee. Cu o echipă de specialişti români. Abia se uscase cerneala pe Tratatele de Pace de la Paris, că tânărul stat cunoaşte evenimente radicale. În ziua de 8 decembrie 1920, o explozie a zguduit, la propriu, scena politică românească. În Senatul României a avut loc un atentat în urma căruia au fost trei morţi, mai mulţi răniţi şi o opinie publică şocată. Deoarece Vechea Românie nu era obişnuită cu violenţe în politică. Deşi în anul 1862, premierul Barbu Catargiu a fost împuşcat în plină stradă, iar ucigaşul nu a fost niciodată aflat. De data asta, atentatorul a fost identificat după un an.
Era vorba despre anarhistul Max Goldstein, care a dat semnalul că ţara a intrat în etapa violenţei, folosită ca armă politică. În noiembrie a încercat să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru de interne. Refugiat o perioadă în Rusia, şi-a pierdut mâna dreaptă, ca urmare a experimentării nereuşite a unor bombe artizanale. Ziarele vremii ”Dimineaţa” „Evenimentul” şi „Universul” titrează, cu litere mari, pe prima pagină ştiri şi comentarii despre atentatul din Senat. Ce se întâmplase? În acel decembrie, numitul Max Gold­stein, terorist profesionist, anarhist crescut în cercurile comuniste din Rusia a pus o bombă în sala Senatului. Nimeni nu ştie cum a ajuns acolo. Cel vizat era Octavian Goga, care nu se afla în acel moment în sală. I-au căzut victime ministrul justiţiei, Dimitrie Greceanu, episcopul greco-catolic Demetru Radu şi senatorul Spirea Gheorghiu. Au fost răniţi episcopii Nifon şi Ciorogariu, precum şi preşedintele Senatului, generalul Coandă.
Doi martori oculari, care au depus mărturie, mi-au atras atenţia. Unul a fost vicepreşedintele Senatului, Teodor Mihali, născut în Prislop, astăzi în comuna Boiu Mare, din actualul judeţ Maramureş. Mihali credea că este mâna comuniştilor evadaţi de la Jilava, dar nu exclude nici maghiarii aflaţi în Bucureşti. Celălalt a fost senatorul Alexa Pocol, născut în Lozna, având puternice legături cu zona noastră. A fost primar al Băii Mari, a căutat şi a găsit aur, a făcut un castel pe Valea Borcutului, unde l-a găzduit pe Nicolae Iorga. Mărturiseşte că generalul Coandă a fost protejat de fotoliul prezidenţial. A fost primul atentat, de acest fel, în istoria parlamentului român.
După război, şi mai ales după Marea Unire, era de aşteptat ca societatea românească să reintre pe făgaşuri mai bune. Realităţile sociale şi economice, izvorâte din cenuşa războiului, nu au adus mult dorita pace socială. Crizele s-au succedat cu repeziciune. Pe lângă problemele izvorâte din integrarea celor trei provincii, guvernele s-au confruntat cu agitaţii, greve şi manifestaţii de stradă. Muncitorii tipografi au manifestat cu violenţă, intervenţia armatei, soldându-se cu morţi şi răniţi. Max Goldstein a fost arestat în anul 1921, în timp ce încerca să reintre clandestin în România, pe la Ruse. A fost judecat, pentru fapta sa, în cadrul procesului comuniştilor care votaseră afilierea la Comintern. Condamnat la muncă silnică pe viaţă, a murit în 1924 la Doftana.
Radicalizarea mişcării comuniste a intrat în linie dreaptă. Toate acestea sunt comentate pe larg în ziarele cuprinse în această ediţie. Vineri, 28 decembrie, va fi pe piaţă numărul 5. Care va aborda naşterea viitorului rege Mihai. Cel care reprezenta speranţa atâtor români în 1921, dar a sfârşit a fi ultimul rege al României.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.