O militantă aprigă pentru perpetuarea componentelor ce definesc satul autentic maramureşean, Măriuca Verdeş a pus, la începutul acestui an şcolar, bazele unui proiect fără precedent în unităţile de învăţământ din Maramureş: Şcoala Rădăcinilor Străbune. Astfel, elevi din întreg judeţul au şansa de a deprinde în amănunt elementele ce conturează tot ceea ce ţine de creaţiile artistice, obiceiurile şi tradiţiile populare specifice comunităţilor rurale din zona noastră. Proiectul, trasat sub forma unui opţional de folclor, se bucură de sprijinul unor importante instituţii din judeţ: Instituţia Prefectului Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei, Centrul Universitar Nord Baia Mare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Greco-Catolică de Maramureş.
• Vizite periodice în şcolile în care se predă folclor
Reporter: La o jumătate de an de la debutul opţionalului de folclor, care e feed-back-ul unităţilor de învăţământ din judeţ?
Măriuca VERDEŞ: După ce acest opţional a intrat în unităţile de învăţământ din Maramureş, ne-am hotărât, periodic, să facem câte o vizită în şcoli pentru a vedea cum percep elevii opţionalul de folclor, dar şi pentru a-i încuraja, pentru a-i promova şi, nu în ultimul rând, pentru a vedea ce au învăţat şi cum evoluează. Acest proiect, Şcoala Rădăcinilor Străbune, a luat fiinţă cu un gând: aşa cum ne vorbim limba, tot aşa trebuie să cunoaştem tot ce ţine de satul nostru, judeţul nostru şi ţara noastră. Dacă nu vom cunoaşte, dezrădăcinarea şi distrugerea va fi una uşoară. Prin această iniţiativă, ne-am dorit să facem loc vlăstarelor, să se poată bucura de lumină. Tinerii din şcolile noastre trebuie scoşi în faţă. Chiar dacă, dintr-o clasă, va duce numai unul dansurile tradiţionale mai departe, nemodificate, nestilizate, pentru satele noastre este un câştig. Mai avem ce să povestim şi peste 70-80 de ani. Numai prin educaţie, cultura noastră strămoşească va fi privită cu alţi ochi şi, numai prin încurajare, cei tineri nu se vor simţi străini de portul nostru, jocurile noastre şi graiul nostru.
R.: Tu, personal, predai acest opţional la Şcoala Gimnazială „Vasile Berci” din Călineşti. Ce anume le predai copiilor?
M.V.: Aşa este, mă uit în trecut şi constat cât de frumos le-a aşezat pe toate Dumnezeu de când am început activităţile voluntare, în şcoala din Călineşti, în anul 2012, la deschiderea învăţătoarei Veronica Vlaşin. Atunci, o oră pe săptămână, mă întâlneam cu copiii din şcoală pentru a descoperi o fărâmă din bogăţia Maramureşului nostru drag. Astăzi, predând la clasă muzică, directoarea Maria Godja mi-a oferit această bucurie, de a continua activităţile pe care le desfăşuram voluntar cu copiii din Călineşti şi nu numai. Clasele 0 şi a II-a sunt cele care se bucură de acest opţional. Am încercat, oră de oră, să păşim cu paşi mici, dar siguri, spre cunoaştere, dar şi spre descoperire. Spre exemplu, în această perioadă, ne-am bucurat de confecţinarea mărţişoarelor, a ciucalăilor (pe care copiii au dorit să le poarte la ghiozdane), învăţarea jocurilor: bătuta, învârtita şi bărbătescul.
• Ansamblul Şcolii Rădăcinilor Străbune, un rezultat al acestui opţional
R.: Cât de receptivi sunt elevii la tradiţii şi obiceiuri având în vedere valul de modernizare care cuprinde satul tradiţional românesc?
M.V.: Este adevărat că acest val de modernizare parcă doreşte să ne schimbe viaţa, obiceiurile, mentalitatea. Dar tinerii Călineştiului şi nu numai au dovedit că putem să îmbinăm frumos cultura tradiţională strămoşească cu această perioadă. Ne folosim de aparatura modernă petru a ne putea reda liniile melodice a jocurilor etc. Ei trebuie să-şi dorească perpetuarea. Noi putem uda pământul cu apă. Adică cu repetiţii, şezători, evenimente culturale, schimburi de experienţe între tineri etc. Eu cred că o parte din noi mereu va rămâne deschisă pentru a se cunoaşte.
R.: Ca rezultat al acestui opţional, tot la şcoala din Călineşti, ai înfiinţat un ansamblu format din copiii care participă la orele de folclor.
M.V.: Aşa este, datorită şcolii din Călineşti, am dat viaţă unui ansamblu, pe care l-am numit Ansamblul Şcolii Rădăcinilor Străbune. Acesta este deschis tuturor tinerilor din şcoală şi tuturor celor care nu au posibilitatea să facă acest opţional de folclor. Aşa că este un ansamblu care cuprinde toate generaţiile. De la înfiinţarea lui, spre finalul anului trecut, am participat la: concursul judeţean “Datini, obiceiuri, tradiţii” unde am obţinut premiul I; am primit vizita reprezentanţilor de la Instituţia Prefectului Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei, Centrul Universitar Nord Baia Mare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Greco-Catolică de Maramureş) am organizat spectacolul “Cu drag, de 1 Decembrie”, realizat împreună cu cadrele didactice ale şcolii din Călineşti; am participat, alături de Găzdoile Călineştiului, la filmările documentarului “Wild Carpathia” realizat de Charlie Ottley; am umblat cu colindatul la Mocăniţă, evenimentul “Crăciun în Maramureş”, de Crăciun; am participat la Mica Unire sărbătorită în Braşov, la Centru Cultural Reduta; am fost implicaţi într-un schimb de experienţă cu liceenii de la Colegiul Tehnic “C. D. Neniţescu” Baia Mare, în cadrul proiectului “Trust ART”; i-am învăţat să confecţioneze mărţişoare; am participat la evenimentul “Joc în sat” la gospodăria lui Victoru’ Ştirbuţului din Călineşti; de Dragobete; am fost în Baia Mare la un eveniment organizat de Colegiul Tehnic “C. D. Neniţescu”; am organizat, de Ziua Mamei, “Şezătoare din câşlegi”; am luat parte la proiectul “Bucurii în Maramureşul Voievodal”, împreună cu cei din parohia “Sfântul Vasile cel Mare” Baia Mare.
• Premiu special pentru carieră şi introducerea folclorului în şcoli
R.: Coordonezi, de asemenea, un atelier de cusut, ce are loc în fiecare joi, la Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighetu Marmaţiei. Ce tehnici se învaţă la acest curs?
M.V.: Din 2015, de când Şcoala Rădăcinilor Străbune a luat fiinţă, după ce ne-am aplecat cu ateliere pentru copii, din 2016, a luat fiinţă şi acest atelier pentru femei. Astfel, de la gospodăria tradiţională din Călineşti, prin intermediul învăţătoarei Dorina Grigor, care ne-a sprijit cu acest atelier de cusut, am ajuns în Sighetu Marmaţiei, unde participă femei într-un număr mare. Atelierul de cusut ne uneşte săptămână de săptămână pentru a ne duce la bun sfârşit cămeşile noastre maramureşene. Acest atelier se află sub îndrumarea învăţătoarei Ileana Şandor.
R.: În paralel cu toate aceste activităţi, ai programate concerte în străinătate, în comunităţile de români. Ce detalii ne poţi oferi în acest sens?
M.V.: Ieşirile care au fost s-au datorat lui Andrei Gurin, cel care a ţinut ca doinele, pricesnele, baladele, horile, dar şi portul să poată ajunge în cât mai multe comunităţi de români. Mulţumesc pe această cale tuturor românilor şi bisericii ortodoxe care m-au primit cu braţele deschise, cum a fost şi de 1 Decembrie, în Brescia. Iar viitoarele concerte tot pe acest gând se vor desfăşura.
R.: Spre finalul anului 2018, ai fost premiată în capitală datorită implicării tale în promovarea folclorului.
M.V.: În cadrul evenimentului “Gala femeii de succes” ediţia a XVI-a şi “Galei celebrităţilor” ediţia a XII-a, care se desfăşoară anual în Bucureşti, mi s-a decernat diploma “Uniţi prin Centenar – premiul special pentru cariera artistică şi introducerea folclorului autentic în şcolile din Maramureş”.
R.: Care sunt proiectele tale pentru anul în curs?
M.V.: Mereu m-am lăsat pe mâna lui Dumnezeu, cum s-au aşezat lucrurile, am considerat că aşa au trebuit să fie. Intenţionez să mă aplec şi mai mult asupra activităţilor dedicate copiilor, prin intermediul Centrului de informare turistică din Călineşti – Căieni. Sperăm să găsim fondurile suficiente pentru acoperirea bisericii din Călineşti – Căieni care este în patrimoniul naţional. Scoaterea unei alte cărţi, tot în cadrul Şcolii Rădăcinilor Străbune, este un alt obiectiv stabilit pentru 2019.
