La francophonie dans le monde. Este titlul proiectului iniţiat cu elevii claselor IX F, IX G, derulat în săptămâna 20-27 martie. Sub deviza „Nous sommes tous francophones”, aceştia au avut de ales o ţară francofonă din spaţii geografice cât mai diverse pe care, prin prezentarea directă, la persoana I, în limba franceză, să o reprezinte cât mai persuasiv colegilor lor. Dincolo de informaţiile generale îndeoşte cunoscute, ei au încercat să se adapteze costumelor tradiţionale ale neamului ales, să aleagă o cutumă particularizantă, să cânte sau danseze o melodie specifică respectivei ţări francofone şi, nu în ultimul rând, să ne invite la degustarea unor mâncăruri mai mult sau mai puţin cunoscute. Ne-am plimbat vestimentar, imagistic şi culinar prin Monaco, Canada, Maroc, Elveţia, Madagascar, Djibouti, Coasta de Azur, Haiti, Senegal, Congo, Mali, Burundi, Camerun, Suedia, Canada, Tunisia, Lituania, Polonia, Luxembourg, Laos, Olanda etc. De la steagurile naţionale pictate pe faţă, la îmbrăcămintea specifică lumii arabe, la clătitele stropite cu sirop de arţar, Nanaimo Bars, un desert cu banane, cremă de vanilie şi ciocolată sau cruci albe lipite, cruciat, peste tricouri sângerii pentru a întrupa Elveţia, am asistat la o paradă a lumii francofone, cu trio-uri masculine congoleze, închinate lui Monsieur Président, sau dansuri canadiene ceva mai dez-articulate coregrafic. Ţinând cont de faptul că unii dintre elevi s-au născut în ţări francofone, cum e cazul Alexiei, care ne-a hrănit pe toţi cu spaghetti cu ragú, le-am dat posibilitatea prezentării bilingve spaghetti cu ragú. Chiar dacă vestimentaţia vădea o predilecţie spre burka, din comoditate, ţările selectate au fost destul de exotice şi departe de mioritica noastră cultură.
Amalia, Alexia, Denisa: Cultura italiană este una foarte variată. Italienii, în principial, excelează în domenii precum arta şi turismul, având o ţară minunată, plină de monumente istorice splendide. Trăind 10 ani în această ţară unică, am fost uimită de confuzia legată de „Turnul din Pisa”, numindu-l adesea şi „ turnul din Pizza”. Lucrarea noastră a fost tradusă şi în italiană. Ceea ce m-a amuzat a fost reacţia colegilor când m-au auzit vorbind. Mâncarea preparată a fost spaghetti cu ragú.
Radu Miruna, Pogăciaş Tudor: Ziua Francofoniei, în clasa noastră, s-a desfăşurat într-un mod deosebit, adăugând la cunoştiinţele noastre noi ţări şi obiceiuri francofone. Am descoperit multe steaguri de diferite modele şi culori, iar cel care ne-a atras cel mai mult atenţia a fost cel al Republicii Centrafricane şi al Guineei Ecuatoriale.
Mihaly Alisia, Moţa Mihai, Dora Krizsan: Marocanii ne-au impresionat prin tradiţiile lor şi prin cât de mult le respectă. Am descoperit reţete de mâncăruri foarte interesante. Vestimentaţia lor tradiţională acoperă toată suprafaţa corpului, fiind vizibilă doar faţa şi sunt destul de incomode pentru noi, fiind ceva nou.
Roxana Pop: Monaco este una dintre ţările francofone care m-au impresionat cel mai tare. Este o ţară bogată în cultură, încântătoare, cu o gastronomie fantastică şi evenimente sportive internaţionale, cum ar fi Formula 1. Este o ţară minunată, pe care mi-aş dori să o vizitez în viitor.
Nadira Mărieş: A fost o experienţă foarte frumoasă. Mi-a plăcut foarte tare faptul că am avut oportunitatea să aflu mai multe lucruri despre alte ţări. Munca în echipă ne-a ajutat pe noi, ca şi colegi, să învăţăm să comunicăm mai bine unul cu altul şi să ne apropiem mai tare. Am preparat un desert, Nanaimo Bars
Roatiş George, Coman Ştefan, Cîmpean Tudor: Având ocazia de a întocmi un proiect despre aceasta, am învăţat o grămadă de lucruri despre Republica Deomcrata Congo. Aceasta ţară se află chiar în inima Afiricii de-o parte şi de alta a Ecuatorului. Este o ţară frumoasă cu multe atracţii turistice şi oameni prietenoşi. Am interpretat un cântec dedicat preşedintelui congolez.
Cânţa Melisa, Cânţa Karina, Nechita Andrei, Pribilean Daria: Am reprezentat ţara Haiti. Pe lângă informaţiile pe care le-am adus la cunoştinţă colegilor, am şi gătit un preparat specific din Haiti, numit „patacones”. La final am fost cu toţii uimiţi să constatăm că obiceiul principal al statului este cultul voodoo.
Lavinia Sabău, Siladi Bianca, Anamaria Zoicaş: Această experienţă ne-a învăţat despre cultura din Madagascar. Am aflat despre modul lor de viaţă cât şi despre îmbrăcămintea specifică şi tradiţiile lor. Aceştia poartă o lamba, o robă specifică ţării, femeile un şal peste cap şi umeri, iar moneda specifică se numeşte Ariary.
Dîrle Alexandra, Pop Salomeea, Rus Adriana: A fost foarte amuzant, deoarece ne-am desenat steagul Canadei pe mâini şi pe faţă, ne-am făcut cu sclipici şi am învăţat un dans canadian hilar. Ne-am simţit bine şi am râs mult împreună cu colegii.
Mikula Iulian, Secui Paul, Dunka Dacian. Am prezentat Elveţia. A fost o experienţă frumoasă, aflând informaţii despre o ţară francofonă dezvoltată din Europa, dar şi una haioasă în momentul în care pe tricouri de culoare roşie am confecţionat din hartie un ,,plus”, astfel reprezentând steagul Elveţiei.
Mara Tarcău, Raţiu Cristiana, Pop Maria, Man Maria: Acest proiect ne-a îmbogăţit cultura formându-ne o imagine amplă asupra obiceiurilor şi tradiţiilor canadiene. Datorită acestei experienţe am dobândit noi cunoştinţe şi in ceea ce priveşte istoria şi geografia Canadei. De exemplu, am aflat ca acolo există o adresă unde se trimit anual scrisori lui Moş Crăciun. Datorită numărului mare de imigraţi, în Canada sunt o diversitate de obiceiuri de Crăciun având influenţe franceze, engleze, irlandeze, scoţiene şi germane. Am aflat că este clasată pe locul 37 în topul celor mai populate ţări din lume şi este totodată una dintre cele mai bogate ţări de pe mapamond. Acest tip de proiecte sunt benefice pentru formarea culturii noastre.
Fran-poésies
Data de 20 martie este celebrată, de aproape jumătate de secol, drept Ziua Internaţională a Francofoniei, România fiind, din 1993, membru cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Pentru cei din clasele a X-a D şi X H, am încercat să îmbin această zi cu o alta, 21 martie, Ziua Internaţională a poeziei. Le Printemps des Poètes se sărbătoreşte de două decenii la Paris, dar şi în România. Participanţii au avut de ales un poet francez, din lumea francofonă. După prezentarea lui succintă au selectat o poezie în limba franceză, pe care apoi au tradus-o, pe verso, în limba română. Aceste fişe-flayer-e au fost împărţite locuitorilor Băii Mari şi colegilor din alte clase. Au fost popularizaţi scriitori din Franţa, Belgia, România, Senegal, Siria, Algeria, Cuba, Congo, Elveţia, Nigeria, Liban, Spania, Canada, Australia etc., precum: Léopold Sédar Senghor, Henri Michaux, Wole Soyinka, Liliane Wauters, Mihai Eminescu, Marie-Claire Blais, Alfred de Musset, Rachid Boudjedra, Tristan Tyara, José Maria de Heredia, Alain Mabanckou, Théodore Hannon, Charles Carrère, Rodica Draghincescu, Marcel Mariën, Charles Ferdinand Ramuz, Suzanne Lilar, Henri Bachau, Fréderic Louis Sauser, Emile Nelligan, Louis-Paul Boon, Émile Verheren, Jacques Brel, Leonard Cohen, Pierre de Ronsard, George Topârceanu, Salah Stétier, Raymond Queneau, Charles Baudelaire, François-Xavier Garneau.
Dada-ismes
Cum elevii din clasa a XI-a au fost proaspăt ieşiţi de sub tirul simulărilor examenului de bacalaureat, am încercat să dada-franconizăm ludic. Cei din clasa a XI-a D şi XI-a H s-au înarmat cu articole din presa franceză, din domeniul preferat, fără a şti ce-i aşteaptă, foarfece, coli de xerox şi lipici. După celebra reţetă dadaistă, au decupat toate cuvintele, le-au amestecat bine într-o chapeau, apoi au trecut la procesul de creaţie. Nu m-am convins că poemele astfel confecţionate le seamănă întocmai, dar, pentru edificare, puteţi consulta dada-portofoliul. Mă îndoiesc că vreo revistă de specialitate ne-ar putea refuza creaţiile.
prof. dr. Daniela SITAR-TĂUT
